Cei mai mari investitori români au sute de litigii prin tribunale. Care sunt valorile puse în joc

16 10. 2013
law_book_gavel_15929400

Deschiderea de dosare de litigii în instanţă este o metodă uzuală în mediul de afaceri românesc ca mijloc de presiune pe parcursul unor negocieri devenite dificile, mai ales în cazul companiilor relativ mici, unde votul poate fi uşor manevrat.

Cazul SIF Banat Crişana

Un exemplu este schimbul de rafale de litigii prin care s-au purtat în instanţe oficialii de vârf ai SIF Banat Crişana (SIF1) şi cei ai Băncii Transilvania (TLV). Miza a fost preluarea conducerii SIF Transilvania de câtre apropiaţi ai Băncii Transilvania şi, până nu s-a găsit o cale de compromis, litigiile au făcut subiectul ştirilor.

Acum SIF Banat Crişana (SIF1) are de un an un preşedinte apropiat al TLV, iar fostul preşedinte şi-a pierdut locul şi în consiliul de administraţie, dominat de partenerii noului şef, Dragos Bîlteanu.

SIF1 a stins litigii cu 23 de acţionari, mulţi apropiaţi Băncii Transilvania, datând din 2009,  prin încheierea unor „tranzacţii judiciare”, in vederea stingerii litigiilor cu Banca Transilvania. Banca şi entităţile afiliate au vândut masiv acţiuni SIF1 si …

Restul litigiilor sunt mai deghrabă de importanţă locală.

Grupul de afaceri din jurul Băncii Transilvania, controlează, de fapt, trei societăţi de investiţii financiare. SIF Moldova (SIF2) se adaugă portofoliului TLV şi SIF Muntenia (SIF4), după preluarea de către SIF1 şi SIF2 a companiei Muntenia Invest, care administrează SIF4.

Miza controlului adupra SIF-urilor este capacitatea de finanţare a acestora şi companiile pe care le controlează. Unul dintre rezulatele schimbării de conducere la SIF1 este finanţarea de către aceasta, cu 27 mil. lei, a companiei  Romenergo, condusa pana anul trecut de Dragoş Bîlteanu, preşedintele actual al SIF Banat-Crişana.

Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crişana (SIF1) era implicată, la 30 iunie 2013, în 96 de litigii aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Când este reclamantă, SIF1 cere „anularea / constatarea nulității unor hotărâri ale adunărilor generale ale acționarilor la societățile din portofoliu, ori recuperarea dividendelor neîncasate de la societăți în funcțiune sau în lichidare”.

Cînd este pârâtă, „SIF1 trebuie la rândul său să răspundă unor „pretenții formulate în temeiul unor acte juridice încheiate în perioada privatizării”, după cum se spune în rapoartele societăţii.

SIF Banat Crişana mai are pe rol cauze ieşite din actualitate, legate de marele scandal al preluării celui mai mare producător de uleiuri comestibile Argus Constanţa, cu toate că a ieşit de mult din joc şi, între timp, scandalul a fost stins, iar unul dintre jucători, Cătălin Chelu, a cedat, după o serie de procese pierdute în faţa SIF Oltenia (SIF5).

Cazul SIF Moldova

SIF Moldova (SIF2) are un 165 de dosare în litigiu în derulare, cu o valoare „pe rolul instanţelor de 99,4 milioane lei (procedura insolvenţei şi pretenţii) şi de 800.000 USD – contestaţii la executare”.

De departe cel mai consitent litigiu este cel cu Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (AAAS), urmare a unor operaţiuni dubioase făcute de Corneliu Iacubov, fostul director al FPP II Moldova, predecesoarea actualei SIF2.

„În urma derulării litigiilor cu AAAS, SIF Moldova a recuperat până la data de raportare (în exerciţiile financiare precedente) peste 23,1 de milioane de lei. Sumele recuperate influentează veniturile şi profitul perioadei respective”, spun oficialii SIF2.

Sumele puse în executare din debitul AAAS şi neîncasate la 30 iunie 2013 erau de peste 24,3 milioane de lei, iar „debitul AAAS care urmează să fie pus în executare însumează 1.253.398 lei”.

Litigiul cu AAAS (succesoarea AVAS) pleacă de la povestea biletelor la ordin (instrumente de credit) avalizate în sarcina FPP II, în perioada conducerii acesteia de către Corneliu Iacobov. Prin această operaţiune FPP (actuala SIF2) ar fi garantat de fapt plata mai multor obligaţii bancare ale unor firme.

Firmele beneficiare ale operaţiunilor nu s-au achitat de obligaţii, iar operaţiunile au expus FPP II si ulterior SIF Moldova (SIF2), care a fost considerată bună de plată în locul rău platnicilor. AVAS a preluat creditele neperformante ale Bancorex, cand banca devalizată în anii ’90 a fost absorbită de BCR.

Cazul Fondul Proprietatea
Nu mai puţin de 140 de dosare are în judecată Fondul Proprietatea, marea lor majoritate având legătură, într-un fel sau altul, cu demersurile unora dintre acţionari de a contesta legalitatea administrării FP de către Franklin Templeton.

Avocata Ioana Sfîrăială a devenit celebră ca port drapel al acestor demersuri, motivele  invocate fiind presupuse vicii de procedură la aprobarea de către acţionari a numirii lui Franklin Templeton.

Meciul pare încă a fi în desfăşurare  dar este posibil să se încheie prin pierderea mizei. La jumătatea lunii viitoare se va decide dacă mandatul de adminsitrator la FP al Franklin Templeton să va mai fi reînnonit sau. Mandatul expiră anul viitor.

Şi altele

Dintre celelate SIF-uri, SIF Transilvania (SIF3) are reputaţia tranşării multor litigii în afara instanţelor prin schimburi de acţiuni. SIF3 a fost permanent sub tirul oamenilor de afaceri legaţi mai ales de turism şi de fărâmiţarea activelor societăţilor din domeniu controlate de SIF3 la Marea Neagră. Şi nu numai.

SIF Muntenia (SIF4) este încă implicată în scandalul fostei mari producătoare de răcoritoare CICO, care are implicaţii penale.

Toate litigiile de  mai sus pot fi evaluate, la rigoare, la sute de milioane de lei, chiar dacă provizioanele făcute de societăţile respective sunt multmai mici (doar la SIF2 erau de ordinul milioanelor).

Numai comisionul luat de Franklin Templeton pentru administrarea FP se apropie de 20 de milioane de euro. Situaţia de la Fondul Proprietatea, de altfel, ar pune mari probleme de drept, dacă Franklin Templeton ar fi declarat ca administrator ilegal la FP.

Ipostaza ilegală a Franklin este aproape complet improbabilă, nu numai pentru că Sfârăială pierde proces după proces, ci pentru că, adminsitrarea FP de către Franklin a produs efecte ireversibile, după cum scria ECONOMICA.NET anul trecut.