Cel mai controversat impozit ar putea fi eliminat. Premierul Bolojan a fost la consultări. Pe masă e și salariul minim
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/08/bolojan-747x420.png)
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut vineri, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în care au fost discutate mai multe teme de actualitate, aflate pe agenda prioritară a Guvernului și a mediului de afaceri, anunță Agerpres. Printre temele abordate s-au numărat și salariul minim, pe care antreprenorii nu îl vor crescut, dar și controversatul impozit pe cifra de afaceri.
Economica scria, ieri, că ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, vrea eliminarea acestui impozit și afirmă că există mai multă susținere în coaliție pentru această măsură.
Detalii despre afirmațiile ministrului Nazare găsiți AICI
Eliminarea IMCA a făcut obiectul unui apel comun al firmelor din România, care au avertizat că acestă taxă poate îngropa economia.
Într-un context macroeconomic și bugetar complicat și un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor, contrar obiectivului declarat al României de a atrage capital pentru dezvoltare economică. Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă, anunță asociațiile oamenilor de afaceri.
La nivel de politică fiscală, impozitarea bazată pe cifra de afaceri indiferent de existența profitului contravine principiilor economice de bază, nefiind utilizată în niciuna dintre țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Măsura ignoră realitățile sectoriale și ciclicitatea economică, reducând apetitul pentru investiții majore, pe termen lung, mai ales în proiecte de tip greenfield. România are nevoie de investiții cu valoare adăugată mare, locuri de muncă și transfer de know-how, nu de descurajarea capitalului productiv.
Atractivitatea României pentru investitori este deja în scădere, în timp ce alte țări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, sunt alese ca destinație de investiții în detrimentul României. Prin comparție cu nivelul fiscalității din aceste țări, deși pe alocuri s-ar putea considera că România are o impozitare inferioară (dată fiind cota de impozit pe profit de 16%), luând în considerare IMCA, companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului superioară, care poate ajunge chiar și la 90% în unele situații. Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispuși să vină în România pentru a plăti impozit chiar și în anii în care înregistrează pierdere. În condițiile în care România trebuie să se integreze în lanțurile valorice europene și să contribuie la efortul comun de creștere a competitivității economice și a capacității de apărare, menținerea IMCA înseamnă, de fapt, ratarea unei oportunități strategice.
Impozitul minim pe cifra de afaceri afectează în mod disproporționat companiile cu marje reduse de profit, descurajează investițiile și subminează competitivitatea economiei românești față de toate țările din regiune. Fiind aplicat cumulativ pe întreg lanțul de productie și distribuție, acest tip de impozit generează distorsiuni de piață și alimentează inflația. Pe termen mediu, în contextul încetinirii economice, menținerea IMCA riscă să elimine multe firme din piață, reducând baza de impozitare și afectând colectarea veniturilor bugetare, prin efecte negative asupra investițiilor, productivitătii și dezvoltării afacerilor din Romania. Pentru mediul de afaceri este îngrijorătoare perspectiva ca eventualele scăderi de venituri să fie, pe viitor, acompaniate de creșterea poverii fiscale tot asupra sectorului privat și a consumatorilor.
AICI toate argumentele antreprenorilor