Cele mai importante angajamente luate la summitul pentru climă de la Paris: mai puţine energii fosile, investiţii „verzi”

Petrol şi gaze naturale

Banca Mondială (BM) a anunţat că va înceta să mai finanţeze după anul 2019 explorarea şi exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. Instituţia reprezintă prima bancă multilaterală care a anunţat un astfel de angajament. În 2016, finanţările sale din industria petrolului şi a gazelor naturale au reprezentat aproape 1,6 miliarde de dolari – mai puţin de 5% din totalitatea fondurilor acordate.

Începând din 2018, Banca Mondială va publica în fiecare an emisiile de gaze cu efect de seră asociate proiectelor pe care le finanţează în cele mai poluante sectoare de activitate, precum industria energetică. BM intenţionează să generalizeze luarea în calcul a unui preţ intern al carbonului în investiţiile sale viitoare.

Cărbune

Compania de asigurări Axa a anunţat că va renunţa să asigure şi să investească în orice companie care este implicată în construirea de termocentrale bazate pe cărbune. Grupul francez intenţionează să retragă investiţii de aproape 2,5 miliarde de euro în acest sector.

Axa a promis că va renunţa la proiecte de 700 de milioane de euro asociate cu şisturile bituminoase. În paralel, compania franceză va creşte cu 9 miliarde de euro investiţiile sale în infrastructuri ‘verzi’ până în 2020.

Banca olandeză ING s-a angajat ‘să accelereze scăderea’ finanţărilor acordate centralelor pe cărbune. Până în 2025, compania olandeză nu va mai finanţa decât producătorii de electricitate care folosesc mai puţin de 5% cărbune şi va opri finanţarea directă a proiectelor ce vizează construirea de termocentrale pe cărbune.

Adaptare climatică

Fundaţia Bill Gates va aloca 315 milioane de dolari cercetării în agricultură pentru a ajuta comunităţile sărace, în special cele din Africa, să se adapteze la modificările climatice. Comisia Europeană va mobiliza 318 milioane de dolari pentru acest obiectiv.

Agenţia franceză de dezvoltare (AFD) a semnat, în cadrul unui dispozitiv de 30 de milioane de euro pe patru ani, acorduri cu insulele Maurice şi Comore, Niger şi Tunisia, pentru a ajuta aceste teritorii să se adapteze mai bine la impacturile generate de dereglările climei (sisteme de alertă, luptă contra eroziunii etc).

Remy Rioux, directorul general al AFD, a recunoscut că ‘adaptarea’ este ‘ruda săracă’ a finanţării din domeniul climei, orientată mai degrabă spre reducerea emisiilor (energii regenerabile, transporturi ecologice etc).

Banca Mondială a anunţat că va împrumuta 4,5 miliarde de dolari pe trei ani pentru a permite unui număr de 150 de oraşe să reziste la impacturile nefaste ale modificărilor climatice şi pe care le va ajuta să atragă finanţări private.

Marţi, colectivităţile prezente la summitul de la Paris au vorbit şi despre rolul pe care ele îl joacă în lupta împotriva schimbărilor climatice dar şi despre dificultăţile pe care le înregistrează în accesarea anumitor fonduri.

Risc climatic

Un număr de 237 de companii s-au angajat să îşi îmbunătăţească modul în care iau în calcul riscul climatic în activităţile lor. Printre ele se află 20 dintre cele mai importante bănci din lume şi 80% de gestionari de active, precum HSBC şi asiguratorul AXA.

Companiile intenţionează să îşi publice ‘strategiile pentru gestionarea riscurilor climatice, dar şi pentru a identifica oportunităţile’ pe care le oferă lupta împotriva încălzirii climei.

Companii sub supraveghere

Peste 200 de mari investitori, inclusiv HSBC şi cel mai mare fond public de pensii american (CalPERS), au decis să pună presiune pe un grup de 100 de companii dintre cele mai poluante, pentru ca acestea să îşi îmbunătăţească activitatea prin prisma încălzirii climatice, reducându-şi emisiile de gaze cu efect de seră şi stimulând publicarea informaţiilor lor financiare referitoare la climă.

Lista celor 100 de companii vizate de această iniţiativă (ClimateAction 100+) conţine mari grupuri din domeniul petrolului şi gazelor naturale (BP, Chevron, Coal India), actori din sectorul transporturilor (Airbus, Ford, Volkswagen) şi grupuri miniere şi siderurgice (ArcelorMittal, Glencore).

Timp de cinci ani, aceşti 225 de investitori, care reprezintă 26.300 de miliarde de dolari în active sub gestiune, vor urmări în amănunţime companiile vizate de ClimateAction 100+. Dacă firmele monitorizate vor face progrese suficiente, ele vor putea fi retrase de pe listă.

Bugete ‘verzi’

Preşedintele OCDE a anunţat lansarea unei iniţiative denumite ‘Paris Collaborative on Green Budgeting’, la care Franţa şi Mexicul tocmai ce au aderat, ce urmează să contribuie la elaborarea metologiilor pentru stabilirea unor ‘bugete naţionale ‘verzi”.

Fonduri suverane

Norvegia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Kuweit, Noua Zeelandă au lansat, la iniţiativa Franţei, o coaliţie de fonduri suverane pentru a stimula finanţarea programelor de acţiune climatică.

Bănci centrale

Opt bănci centrale şi autorităţi de supraveghere financiară (Franţa, Mexic, Anglia, Olanda, Germania, Suedia, Singapore şi China) s-au unit într-o reţea pentru a face schimb de puncte de vedere şi de experienţă. Obiectivul: accelerarea luării în calcul a mizelor climatice în supravegherea financiară şi în refinanţarea băncilor comerciale, pentru a promova o dezvoltare ordonată finanţării ‘verzi’. O conferinţă internaţională pe această temă va avea loc în aprilie 2018 la Amsterdam.

Preţul carbonului

Chile, Columbia, Mexic, Costa Rica şi mai multe state americane (inclusiv California şi Washington) şi provincii canadiene (Ontario, Quebec, Columbia Britanică) au lansat o iniţiativă pentru a-şi dezvolta pieţele carbonului şi s-au angajat să se îndrepte spre o mai bună coordonare între ele.