Cel mai lung pod suspendat din lume. Mega-structura va lega Sicilia de Italia continentală, peste Strâmtoarea Messina. Guvernul de la Roma nu va finanţa proiectul din fonduri pentru apărare

Clarificarea a venit după ce ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a ridicat problema dacă ţările europene vor adopta o definiţie largă a cheltuielilor pentru apărare şi securitate pentru a îndeplini obiectivul de 5% din PIB, scrie Agerpres.
Într-un interviu acordat Bloomberg, Whitaker a declarat că procentul de 5% din PIB nu ar trebui să includă cheltuieli pentru „poduri care nu au valoare militară strategică”.

MIT a răspuns că nu va fi cazul.

„Podul peste Strâmtoarea Messina este deja finanţat în întregime din resurse de stat şi nu sunt alocate fonduri pentru apărare”, a precizat ministerul italian. „Posibila utilizare a resurselor (dedicate) NATO nu este în prezent pe ordinea de zi şi, mai presus de toate, nu este o necesitate absolută. Proiectul nu este pus sub semnul întrebării”, a adăugat MIT.

În urmă cu o lună, un comitet ministerial al guvernului de la Roma şi-a dat acordul final asupra construirii podului peste Strâmtoarea Messina, cel mai lung pod suspendat din lume. Conform planului, construcţia acestui pod ar trebui finalizată în anul 2032.

Podul va fi construit de compania WeBuild, va avea 3.660 de metri lungime (3.300 m porțiunea suspendată), înălțimea lionilor principali va fi de 400 de metri, iar lăţimea va fi de circa 60 de metri. Podul va avea trei benzi pe sens şi două linii ferate pe centrul structurii.

Cu acel prilej, agenţiile internaţionale de ştiri, între care Reuters şi AFP, scriau că guvernul de la Roma a inclus această infrastructură în bugetul apărării, în virtutea faptului că un procent de 1,5% din totalul de 5% din PIB poate fi cheltuit pentru acţiuni „legate de apărare”, cum ar fi securitatea cibernetică sau infrastructura, iar Italia speră că podul va fi eligibil pentru a fi considerat cheltuială conexă apărării, mai ales că Sicilia găzduieşte o bază NATO, scrie Agerpres..

La summitul liderilor NATO de la Haga din iunie, s-a convenit asupra unui nou obiectiv de cheltuieli militare pe o perioadă de zece ani, acesta ridicându-se la 5% din PIB (3,5% pentru cheltuieli exclusiv militare şi 1,5% pentru cheltuieli conexe – n.r.).