Cel mai mare câştigător din contractele cu statul: Un rege al asfaltului

Tehnologica Radion, companie specializată în construcţia şi reabilitarea de drumuri, a încheiat în anii 2009 şi 2010, 65 de contracte cu diverse autorităţi ale statului, valoarea totală a acestora ridicându-se la 386 de milioane de euro.

Pe locul doi în clasamentul celor de la IPP se află o filială din Galaţi a companiei de stat Electrica Serv, societate care se ocupă de mentenanţa şi întreţinerea echipamentelor Electrica. În cei doi ani analizaţi, compania a câştigat 327 de milioane de euro, din 458 de contracte.

Podiumul este completat tot de un “rege al asfaltului”, compania de construcţii Delta ACM 93 SRL, care a câştigat 78 de contracte, valoarea totală a acestora ridicându-se la 308 milioane de lei.

În top 10 se mai află alte două companii specializate în construcţia de drumuri: celebra Spedition UMB a lui Dorinel Umbrărescu (269 de milioane de euro, 18 contracte, poziţia a cincea) şi firma austriacă Strabag (194 de milioane de euro, 4 contracte, locul 8 în clasament). 

Cine a contractat cele mai multe lucrări

Cum era de aşteptat, cele mai mari contracte ale statului au venit din partea Companiei de Autostrăzi şi Drmuri Naţionale (CNADNR). În anii 2009 şi 2010, compania a încheiat 958 de contracte, valoarea totală a acestora ridicându-se la aproape 1,35 miliarde de euro. În top urmează CFR Călători cu contracte atribuite în valoare de 860 de milioane de euro (509 contracte) şi Romgaz, cu 390 de milioane de euro (aproape 1.400 de contracte). 

10 miliarde de euro pe an, date prin SEAP. Înseamnă doar 40% din tot ce cheltuieşte statul

Clasamentul a fost realizat de IPP pe baza anunţurilor înregistrate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în anii 2009 şi 2010. IPP a înregistrat peste 161.000 de contracte, de toate tipurile, în aceastră perioadă, pentru care, potrivit evaluărilor ONG-ului, statul cheltuieşte anual peste 10 miliarde de euro. IPP estimează însă că această sumă reprezintă doar “40% din suma totală estimată a fi contractată anual de autorităţile publice centrale şi locale pentru achiziţii de bunuri, servicii sau lucrări prin alte mijloace decât cele electronice”. Restul achiziţiilor se fac în afara acestei platforme.

Chiar şi în cazul în care autorităţile şi companiile de stat au folosit platforma SEAP, multe au făcut-o doar de ochii lumii. Ce spune IPP: “Preocupate mai degrabă de îndeplinirea formalităţilor prevăzute de lege, 55% dintre Autorităţile Contractante care au folosit SEAP-ul în 2009 şi 2010, nu  au precizat procedura efectivă folosită pentru diferite achiziţii publice, rezumându-se la bifarea exclusiv a invitaţiei de participare. Cea mai folosită procedură este licitaţia deschisă,  (30%), urmată de negocierea fără anunţ de participare. Raportat la numărul de achiziţii publice, cele mai multe contracte au fost atribuite prin licitaţie deschisă. Dacă însă luăm în calcul valoarea medie a contractelor, vom constata că cele mai mari contracte (de peste 3 milioane de euro) sunt atribuite printr-o procedură mult mai puţin transparentă, anume negocierea accelerată”