Cel mai mare oraş din lume se scufundă. Ce se întâmplă cu megalopolisul cu 42 de milioane de locuitori (FOTO)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Jakarta, capitala Indoneziei, cu aproape 42 de milioane de locuitori în zona metropolitană, se confruntă simultan cu tasarea terenului, creșterea nivelului mării, poluarea și aglomerația extremă. Pentru milioane de oameni, inundațiile au devenit parte din viața de zi cu zi.

În urmă cu opt decenii, când Indonezia și-a proclamat independența, Jakarta avea mai puțin de un milion de locuitori. Astăzi, zona metropolitană a capitalei indoneziene găzduiește aproximativ 42 de milioane de oameni, potrivit datelor ONU.

Un megalopolis prins între mare și „pământul care se scufundă”

Extinderea urbană a transformat regiunea în cea mai mare aglomerare urbană de pe planetă, dar și într-un oraș extrem de vulnerabil la schimbările climatice și la creșterea nivelului mării.

Problema nu este doar marea care înaintează. O parte importantă a Jakartei se afundă, în timp ce orașul continuă să crească.

În cartierele de pe coastă, apa pătrunde periodic pe străzi și în locuințe, iar în unele comunități de pescari inundațiile provocate de maree au devenit un fenomen aproape cotidian. Locuitorii își continuă însă activitățile printre străzi acoperite de apă, în timp ce magazinele și tarabele rămân deschise.

Sursa foto: Antara – Harviyan Perdana Putra. JAKARTA POST

Situația este deosebit de vizibilă în nordul capitalei, unde unele comunităţi se confruntă cu combinația dintre sărăcie, poluare și inundații. Apa care pătrunde în cartiere este amestecată cu deșeuri, iar infrastructura precară amplifică efectele fenomenului.

Autoritățile indoneziene recunosc amploarea problemei. Ministrul coordonator pentru infrastructură și dezvoltare regională, Agus Harimurti Yudhoyono, a declarat pentru EL PAIS că Jakarta este orașul indonezian cel mai expus atât creșterii nivelului mării, cât și tasării terenului.

Planurile guvernului includ lucrări pentru îmbunătățirea sistemului de râuri, consolidarea digurilor și a barierelor de protecție de pe coastă, precum și soluții inspirate din natură, inclusiv protejarea mangrovelor.

Însă problema este mult mai complexă decât construirea unor diguri. Jakarta este o metropolă cu discrepanţe mari, în care cartierele moderne, cu centre comerciale, clădiri de birouri și restaurante sofisticate, sunt învecinate cu zone în care locuitorii trăiesc în sărăcie extremă.

Pentru locuitorii mai înstăriți, riscul climatic poate părea o problemă îndepărtată, dar pentru comunitățile de la periferie și pentru oamenii care locuiesc în zonele joase, el este deja o realitate.

„Clasa de jos nu are privilegiul de a-și face griji” pentru viitor, explică, în relatarea EL PAIS, o studentă la inginerie oceanică. Inegalitatea socială se suprapune astfel peste vulnerabilitatea climatică.

Sursa foto: EL PAIS – ALBERT GARCIA

Cartiere întregi construite sub presiunea apei

Jakarta este alcătuită dintr-o succesiune de cartiere, localități și așezări informale care s-au dezvoltat rapid de-a lungul deceniilor. În unele dintre acestea, locuințele sunt construite în imediata apropiere a unor canale extrem de poluate.

Într-un astfel de cartier, o familie numeroasă trăiește într-o locuință aflată lângă un canal contaminat. Pentru mulți dintre cei care locuiesc acolo, mutarea într-o zonă mai sigură este aproape imposibilă din punct de vedere financiar.

Această combinație dintre sărăcie, densitate urbană și infrastructură insuficientă transformă schimbările climatice într-o problemă socială. Cei care au cele mai puține resurse sunt, în multe cazuri, cei mai expuși.

Traficul, o altă criză a capitalei. Aventurile zilnice ale navetiştilor

Jakarta are şi alte probleme. Metropola este una dintre cele mai aglomerate din lume. Sistemul de transport public nu reușește să acopere volumul uriaș de deplasări zilnice.

Pentru milioane de oameni, naveta începe înainte de răsărit. Locuitorii din orașele satelit se deplasează cu trenul spre centrul capitalei, iar ultima parte a călătoriei este adesea făcută cu motocicleta sau cu servicii de transport comandate prin aplicații.

Un exemplu este Kiki Puspita Amalia, mamă a doi copii, care locuiește în Bogor, una dintre localitățile din vasta zonă metropolitană a Jakartei. Locuința este mai ieftină și mai spațioasă decât în capitală, dar naveta îi consumă o mare parte din zi. Drumul până la serviciu poate dura aproximativ o oră și jumătate cu transportul public și motocicleta, iar cu mașina poate ajunge la trei ore.

Jakarta caută o ieșire

Dimensiunea problemelor capitalei l-a determinat pe fostul președinte Joko Widodo să propună o soluție radicală: construirea unei noi capitale, Nusantara, pe insula Borneo.

Proiectul a început în 2022, dar transferul administrației centrale nu s-a produs încă în ritmul anticipat. Între timp, administrația președintelui Prabowo Subianto a redus unele bugete, iar viitorul proiectului rămâne o chestiune deschisă.

Pentru Jakarta, însă, problema nu poate fi rezolvată doar prin mutarea capitalei. Orașul este centrul economic și social al unei regiuni urbane uriașe, iar milioane de oameni continuă să depindă de locurile de muncă, serviciile și infrastructura sa.

Megalopolisul se confruntă, în realitate, cu mai multe crize care se alimentează reciproc: populație în creștere, infrastructură insuficientă, poluare, trafic, inegalitate și, mai presus de toate, tasarea terenului.

Orașul este apăsat de propria dezvoltare.

Cu cât populația crește, cu atât crește cererea de apă. Cu cât se pompează mai multă apă din subteran, cu atât terenul se lasă. Cu cât terenul coboară, cu atât crește riscul de inundații. Iar pe măsură ce nivelul mării crește, presiunea asupra orașului devine și mai mare.

Autoritățile ridică diguri, locuitorii ridică podelele, inginerii draghează râurile, pescarii folosesc cochilii de midii pentru a-și înălța străzile.

Toată lumea încearcă să câștige câțiva centimetri.

Jakarta reprezintă astfel una dintre cele mai spectaculoase demonstrații ale dilemei cu care se confruntă marile orașe de coastă ale secolului XXI: cum poate fi protejată o metropolă de zeci de milioane de oameni atunci când mediul în care a fost construită devine tot mai greu de locuit?

Pentru locuitorii cartierelor inundabile, această întrebare nu mai aparține viitorului. Ea face deja parte din rutina de fiecare zi.

Articolul original a fost publicat in EL PAIS (autor Albert Garcia)