Cum merge cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din Capitală: Podul nou de la Ciurel a traversat Dâmboviţa VIDEO

Constructorii podului hobanat de la Ciurel au marcat un moment important luna aceasta pe şantier: au traversat râul Dâmboviţa. Ultimele grinzi, care fac legătura cu malul dinspre Grozăveşti, au fost montate. Lucrările ar putea fi încheiate în al treilea trimestru al acestui an.
Economica.net - mie, 08 feb. 2017, 22:01
Cum merge cel mai mare proiect de infrastructură rutieră din Capitală: Podul nou de la Ciurel a traversat Dâmboviţa VIDEO

Imaginile cu podul hobanat de la Ciurel, publicate recent pe forumul MetrouUşor, arată cum structura traversează Dâmboviţa.

„Începutul lunii a consemnat un moment important pe şantier”, a spus membrul forumului de infrastructură care a postat imaginile. „Şi aici (jos -n.r) filmul time-lapse cu ridicarea ultimei grinzi. S-a mutat cu două macarale în prima faza”, continuă forumistul.

Imaginile şi înregistrările video cu lucrările de pe acest şantier au fost comentate şi pe un alt forum de infrastructură, PeUndeMerg.ro.

„O grindă mică pentru un şantier, o grindă uriaşă pentru bucureşteni! Aşa cum era de aşteptat, după ce am vazut ultimul video din postarea precedentă, constructorul a „trecut gârla” şi podul a ajuns pe malul stâng”, comentează membrul PeUndeMerg.ro.

Din seria filmarilor time-lapse de pe MetrouUşor rezultă că activitatea pe acest şantier a fost reluată încă din săptămâna 10-16 ianuarie, când România se afla sub zăpadă.

Proiectul Podului hobanat de la Ciurel, inclusiv drumul de legătură cu Autostrada Bucureşti-Piteşti (A1), are o valoare de circa 130 milioane de euro. Penetraţia Splai-Ciurel-A1 este cel mai scump proiect de infrastructură rutieră din Capitală.

Despre acest proiect se discută încă din anul 2008 – unul din subiectele fierbinţi ale campaniei electorale pentru Primăria Capitalei. Proiectul prevedea realizarea unei noi artere şi a unui nou pod peste râul Dâmboviţa în zona Ciurel, care să scoată traficul dinspre oraş pe Splaiul Independenţei către autostrada A1, ocolind astfel mult prea aglomeratul bulevard Iuliu Maniu, practic singura cale de ieşire din vestul Capitalei.

Proiectul a demarat în 2010, în ciuda neînţelegerilor dintre Primăria Capitalei, locuitorii de pe traseul ales şi diferitele asociaţii care reprezentau societatea civilă, care acuzau că noua arteră ar dăuna, de fapt, traficului din oraş, fiind o cale rapidă pentru maşinile de pe autostradă să ajungă spre centru.

Conflictul între proprietari şi Primărie a dus la blocări succesive în instanţă, ba chiar şi la decizii în justiţie împotriva continuării lucrărilor, toate ducând la prelungirea termenelor şi întârzierea proiectului, astfel încât nici astăzi nu se ştie exact când ar putea fi terminat în întregime.

În cele din urmă, singura componentă concretă a proiectului a rămas Podul hobanat de la Ciurel peste râul Dâmboviţa, notează documentaria.ro.

În ceea ce priveşte drumul expres, acesta va porni de la intersecţia Şoseaua Virtuţii cu Splaiul Independenţei, va merge pe lângă Lacul Morii până la intersecţia cu bulevardul Uverturii, după care va trece pe lângă staţia de tratare a apei Roşu-Militari şi va ieşi din Bucureşti prin comuna Chiajna. Va traversa Centura Capitalei, va trece prin Comuna Dragomireşti-Vale şi va ieşi în A1, la km 13, Pod Ciorogârla.

Proiectul, pe scurt:

Podul hobanat Ciurel: 235,2 m lungime, 13,9 m lăţime, 69 m înălţime, 7 rampe, 3 benzi pe sens.
Constructor: consorţiul Max Bogl – Astaldi – Euroconstruct 98 – Tehnologica Radion
Beneficiar: Primăria Municipiului Bucureşti
Cost: circa 130 milioane de euro (întreg proiectul, inclusiv legătura cu A1)
Termen de început: iulie 2010
Termen contractual iniţial de finalizare: februarie 2013
Termen de finalizare estimat la zi: trimestrul 3, 2017 (doar pentru pod)

Te-ar mai putea interesa și
BEI și FEI vor oferi sprijin României pentru consolidarea investițiilor făcute prin intermediul Facilității pentru Recuperare şi Rezilienţă
BEI și FEI vor oferi sprijin României pentru consolidarea investițiilor făcute prin intermediul Facilității pentru ...
Noua investiţie pentru îmbunătăţirea finanţării afacerilor, acţiunilor climatice şi a investiţiilor digitale în România, în cadrul Facilităţii UE de Redresare şi Rezilienţă, va fi......
Patru state din Uniunea Europeană vor să construiască în Marea Nordului centrale eoliene care crească de zece ori capacitatea eoliană offshore a blocului comunitar
Patru state din Uniunea Europeană vor să construiască în Marea Nordului centrale eoliene care crească de zece ori capacitatea ...
Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Danemarca s-au angajat să construiască o capacitate de energie eoliană de cel puţin ...
Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 40% în primele patru luni din an
Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 40% în primele patru luni din an
Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu aproape 40% în primele patru luni ale acestui an, indică datele preliminare ...
Compania germană Uniper va continua să importe gaze naturale din Rusia încă un deceniu
Compania germană Uniper va continua să importe gaze naturale din Rusia încă un deceniu
Grupul german Uniper SE intenţionează să menţină importurile de gaze naturale din Rusia încă un deceniu, chiar dacă ...