Cele mai dezvoltate 20 de ţări vor 2.000 de miliarde de dolari în plus de la economile lor, în următorii 5 ani

Măsurile urmează să ducă la crearea a milioane de noi locuri de muncă

Pentru a îndeplini acest obiectiv, statele membre ale G20 vor majora investiţiile, vor adopta măsuri pentru reducerea şomajului, vor îmbunătăţi comerţul şi vor promova concurenţa, pe lângă politicile macroeconomice în vigoare.

În perioada 22-23 februarie a avut loc în Australia reuniunea miniştrilor de Finanţe şi ai guvernatorilor băncilor centrale ai statelor G-20, care reprezintă aproximativ 85% din economia mondială. În comunicatul final prezentat după întâlnire se arată că statele membre ale G20 ‘vor dezvolta politici ambiţioase şi realiste care să ducă în următorii cinci ani la majorarea PIB-ului cumulat cu peste 2% faţă de nivelul implicat de actualele politici’. Ministrul australian de Finanţe, Joe Hockey, a afirmat că acest plan reprezintă o nouă etapă a cooperării în G20, în timp ce omologul său german, Wolfgang Schaeuble, a avertizat că ‘rezultatele acestui proces nu pot fi garantate de politicieni’.

De asemenea oficialii au apreciat că ‘politica monetară va rămâne adecvată în multe economii avansate şi se va normaliza la momentul potrivit’.

FMI estimează că economia mondială va înregistra o creştere de 3,75% anul acesta şi de 4% anul viitor. Se estimează că reformele structurale anunţate de statele G20 vor duce la creşterea economiei mondiale cu aproximativ 0,5% pe an în următorii cinci ani.

Fondul Monetar Internaţional a adoptat în 2010 o reformă care întăreşte ponderea ţărilor emergente în cadrul său, dar intrarea sa în vigoare depinde de ratificarea în Congresul Statelor Unite, care dispun de drept de veto în această instituţie.

Statele membre ale G20 şi-au exprimat regretul că statele emergente nu deţin o pondere mai mare a drepturilor de vot în FMI şi au cerut Statelor Unite să ratifice reformele înainte de viitoare reuniune a G20 din aprilie. Puterile emergente importante, cum ar fi India, China, Brazilia şi Rusia, cer o pondere mai mare a drepturilor de vot în FMI, care să reflecte procentul lor în creştere din economia mondială