Cele mai importante proiecte de infrastructură ale anului 2014, finanţate de Guvern

Cel mai important proiect al României, din punctul de vedere al alocării de fonduri, este, în acest an, magistrala V de metrou, tronsonul Drumul Taberei-Universitate, care are alocate 436 de milioane de lei. În 2013, potrivit datelor Finanţelor, proiectul a primit 254 de milioane de lei.  Termenul pentru finalizarea proiectului este al doilea semestru al anului 2016.

Pe locul second în topul priorităţilor Guvernului pentru acest an este tronsonul de autostradă Bucureşti-Ploieşti-Braşov. Pe tronsonul Bucureşti-Ploieşti, autostrada nu este nici acum terminată, la mai bine de doi ani de la tăierea panglicii: şoferii pot circula doar între centura de nord a Capitalei şi Ploieşti, tronsonul care urmează să lege efectiv Capitala  (din şoseaua Petricani) de Ploieşti fiind încă în lucru. Pentru această parte a autostrăzii, finanţarea este în acest an de 280 de milioane de lei. Pentru exproprierile de pe tronsonul Comarnic-Braşov, care ar urma să fie construit în sistem de concesiune de consorţiul Vinci-Strabag-Aktor, alocaţia pentru acest an se ridică la 149 de milioane de lei. Termenul de finalizare al celor 6,5 km care să lege centura Bucureştiului de oraş este primăvara anului viitor. În ceea ce priveşte tronsonul Comarnic-Braşov, termenul este  2017, dar, deşi a fost desemnat constructorul, contractul încă nu a fost semnat. Lucrările ar fi urmat să înceapă în aprilie, dar debutul va fi în mod clar amânat. În total, sumele pentru autostrada Bucureşti-Braşov se ridică, în acest an, la 429 de milioane de euro.

Anul trecut, guvernul a alocat 279 de milioane de lei pentru autostrada Bucureşti-Braşov.

Al treilea cel mai important proiect este laserul de la Măgurele, de lângă Bucureşti, proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP. În acest an, finanţarea pentru el se ridică la 393 de milioane de lei. Proiectul va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, care va include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive. Teoretic, programul ar fi trebuit să înceaptă în 2013 şi să fie gata în 2017.

Proiectul, cofinanţat de Comisia Europeană, implică 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre şi face parte dintr-o iniţiativă mai amplă, în scopul creării unui consorţiu de cercetare european de avangardă. Anul trecut, proiectul laserului de la Măgurele nu a fost finanţat.

Puteţi vedea, ataşat, lista primelor 20 de proiecte finanţate în acest an, din punctul de vedere al alocării sumelor.

Guvernul intenţionează să prioritizeze investiţiile publice aflate în derulare, potrivit unui proiect de act normativ elaborat de Ministerul Finanţelor. 

Puteţi vedea proiectul de act normativ ataşat.