1EUR = 4.7769 RON | Bucureşti 9 º

Companii

Cele mai spectaculoase momente din 2012 la Bursă

Investitorii aşteptau, pentru acest an, de la oficialii Bursei şi de la ai Guvernului, relansarea pieţei de capital şi a înseşi Bursei de Valori Bucureşti (BVB), principala instituţie unde se poate vedea, în preţuri, valoarea unei economii şi a oamenilor care o conduc. Care dintre aşteptări s-a împlinit şi ce nu?

26 dec, 2012 | | ECONOMICA.net

Din marile listări ale marilor companii de stat nu s-a produs nici una. Bursa şi-a schimbat garnitura de conducere încă de la începutul anului, dar fără nici un efect. Marii brokeri străini au plecat de pe piaţă, iar brokerii lucrează în pierdere pe o piaţă care funcţionează la lichidităţi sub limita de avarie.

 

Prima debarcare de preşedinte a avut loc la Bursă

Anul a început cu o adunare a acţionarilor Bursei de Valori Bucureşti (BVB) înseşi, care l-a schimbat pe Stere Farmache din funcţia de preşedinte,  cu Lucian Anghel, (pe atunci) economistul şef al BCR.

Stere Farmache a fost unul dintre cei ce au înfiinţat Bursa acum  17 ani, pe care a condus-o 15 ani ca director general, dar acţionarii din fondurile de investiţii şi băncile nu au mai avut răbdare cu ritmul său.

În 9 ianuarie 20 de candidaţi s-au bătut pe cele nouă locuri din Consiliul de administraţie al Bursei.

Aleşilor li se cerea să recupereze măcar o parte din decalajul faţă de bursle din Polonia, Cehia şi Ungaria şi scoată BVB din fundătura statutului de piaţă marginală (sau de frontieră), cu câteva mii de investitori consecvenţi. Şi din situaţia în care o companie privată are dificultăţi să atragă câteva milioane de euro, şi nici investitorii nu prea au ce să cumpere cu un milion de euro decât o dată la câteva luni.

După aproape un an de la alegerea unei noi şi promiţătoare conduceri,  nu s-a schimbat nimic esenţial.

Nici măcar nu au fost stabilite criteriile de performanţă a noului director general care şi-a intrat în atribuţii abia în septembrie.

 

A doua debarcare, la SIF Muntenia

Un broker, veteran şi foarte abil, Bogdan Juravle, a preluat conducerea celei mai active firme de brokeraj independente din România, şi a reuşit să producă cel mai mare eveniment al pieţei.

A reuşit să concentreze atenţia şi interesul fondurilor de investiţii locale şi ale celor puţine străine rămase captive în România, pe care le-a mobilizat într-un veritabil puci soldat cu schimbarea consiliului reprezentanţilor acţionarilor uneia dintre companiile cele mai căutate la BVB, SIF Muntenia (SIF4).

Ar fi trebuit să fie doar pasul decisiv pentru debarcarea conducedrii executive, şi ar fi putut fi doar deschiderea unei serii de debarcări ale conducerilor  la toate societăţile de investiţii financiare (SIF). La cârma tuturor cinci SIF-uri, cu excepţia SIF Moldova (SIF2), se află aceiaşi oameni, încă de la înfiinţarea ca „fonduri ale proprietăţii private“ (FPP), prin care s-a făcut aşa zisa mare privatizare în România.

SIF Muntenia (SIF4)  este singura societate de investiţii administrată de o firmă de specialitate, Muntenia Invest, care nu cedează nici acum fără luptă. Lucrurile s-au complicat şi încurcat în litigii în instanţă.

Schimbarea conducerii la SIF Muntenia se produce pe fondul intrării în vigoare a legii care ridică la 5% pragul de deţinere maximă de acţiuni SIF. Concentrarea acţiunilor şi a intereselor este mai uşoară şi  piaţa s-a uitat şi la celelalte SIF-uri.

Presiunea pe vechile conduceri a fost şi este foarte mare, fondurile de investiţii şi acţionarii dorind dividende cât mai mari, chiar cu preţul desfiinţării vehiculelor de investiţii care sunt SFI-urile, respectiv Fondul Proprietatea.

Numai că, mai ales văzând ce au păţit colegii de la SIF Munenia, ceilalţi veterani ai SIF-urilor s-au repliat şi au căutat să atragă de partea lor pe contestatari.

Conducerea  SIF Banat Crişana (SIF1), prea puţin sau mai deloc agreată de investitori, a reuşit să se înţeleagă cu Grupul Băncii Transilvania, a stins litigiile din instanţă cu entităţile acesteia şi, într-un târziu.

În octombrie, Ioan Cuzman a cedat fotoliul de preşedinte al SIF1, lui Dragoş Bîlteanu, un apropiat al Grupului Băncii Transilvania, pentru un post comod de vicepreşedinte al SIF1.

Dragoş Bîlteanu deţine mai multe firme, dintre care cea mai proeminentă, Romenergo, cumpărase în luna februarie 4% din acţiunile SIF Banat-Crişana de la Banca Transilvania şi cinci subsidiare ale acesteia. Romenergo a ajuns să deţină 5% din titlurile (SIF1).

O altă firmă deţinută de Bîlteanu, Lorient Limited, a cumpărat vara aceasta, alături de un investitor grec, clădirea de birouri Tower Center din Piaţa Victoriei.

 La fel şi Mihai Fercală, şeful suprem de la SIF Transilvania, pare că şi-a luat măsuri de apărare. Răzvan Găvăneanu, unul dintre acţionarii importanţi ai SIF-ului a intrat în consiliul de administraţie.

O mare atracţie dispare de la cota BVB

În martie, Pelican Fertilizers anunţa că este noul deţinător a 100% din acţiunile Eurofert Investments, precum şi a 100% din acţiunile Azomureş Holdings, care deţin împreună în mod direct 75,8% din titlurile Azomureş.

Pe parcursul anului oferta publică obligatorie de preluare a Azomureş (AZO) şi procedura de squeeze out nu mai lăsa nicio acţiune AZO pe piaţă.  Una dintre vedetele ultimilor ani de la Bursă, constant în topul celor mai mari creşteri de preş a fost delistată la începutul acestei luni, după operaţiuni de achiziţie de peste 300 de milioane de euro. Numai preluarea directă a acţiunilor Azomureş rămase pe piaţă a costat 65 de milioane de euro.

A fost cea mai mare preluare desfăşurată pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) de la preluarea Rompetrol Rafinarie (RRC) de catre kazahi, în 2010.

 

Singura operaţiune a statului

În afară de trimiterea în insolvenţă a Hidroelectrica, decizie care  a amânat fără perspectivă listarea acesteia, Guvernul nu a făcut pentru bursă decât să vând încă un pachet de acţiuni la Transelectrica.

Statul a încasat peste 37 de milioane de euro pe 15% din acţiunile Transelectrica (TEL), în urma unui oferte organizate, în numele statului,  de BCR, Swiss Capital şi Intercapital, ca un exemplu strălucitor  de transparenţă.

Oferta a fost suprasubcrisă de mai mult de două ori, investitorii au plasat ordine în valoare de 60 de milioane de euro, dintre care 11 milioane de euro au fost ale investitorilor mici.

S-a demonstrat astfel marele interes al românilor pentru marfa de calitate de la Bursă,   dacă acesta ar fi lăsată să ajungă aici.

           

Succese colaterale

Oferta Transelectrica, ca şi închiderea cu succes a ofertei de obligaţiuni corporatiste ale GDF Suez Energy sunt dovezile că potenţialul de dezvoltare al pieţei nu este un basm. Poate deveni o dezamăgire ca lansarea primului ETF (exchange traded fund) din Romania, care nu a acumulat  decât tranzacţii de nici 400.000 de lei în cele 4 luni de la lansare.

Astfel că, şi succesele pot părea colaterale ale caracteristicii  generale defavorabile, o balanţă răsturnată. Colaterale ar trebui să fie doar pagubele, la tendinţa opozitivă.

 

Schimbări nesemnificative

Schimbarea conducerii Autorităţii pieţeide capital (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, CNVM) ar fi trebuit să facă ştirile multe zile la rând în această vară. Nu a primit din parte aeditorilor decât importanţa unor menţiuni, pentru că mai toată lumea că Autoritatea nu are nici o putere în faţa decidenţilor politici care i-au promovat  pe comisari.

 Oricum, schimabrea ar putea deveni pe jumătate, măcar irelevantă, dacă se va realiza proiectul de comasare a mai multor auztorităţi financiare de supraveghere într-una singură.

 

Orice poate fi mai bine...

Singura companie nou listată în acest an  a fost un mic dar ambiţios SRL, Pro Vorbas, care face curăţenie în câteva din marile hoteluri din România, şi acesta a ajuns pe piaţa alternativă.

S-au mai transferat câteva companii de pe piaţa Rasdaq, pe cale de dispariţie, deşi potenţialul de recuperare a companiilor de pe Rasdaq era de circa 400.

Din programul de vânzări prin bursă ale statului nu s-a bifat decât oferta publică secundară a unui pachet de   % la Transelectrica.

Oferta secundară de la Transgaz, ca şi cele primare de la Romgaz , Nuclearelectrica şi a unor companii de transport au fost amânate cu un an, de luna cadourilor.

Noii stăpâni ai bursei nu au avut forţa de mobilizare a factorilor politici şi nici capacitatea de a jongla într-un mediu politic instabil, care a rulat trei guverne în acest an.

Mai mult, noul director general a tot fost recrutat, printr-o firmă de specialitate, vreme de vreo opt luni şi alesul Victor Cionga şi-a intrat în pâine abia în septembrie. Nici acum nu se ştie exact care sunt proiectele concerte ale Bursei.

Jucători importanţi pe piaţă, pentru că veneau cu clienţii mari, aducători de lichiditate, ING, UniCredit şi OTB Bank au anuntat că renunţă la operaâiunile de pe BVB. Piaţa românească va deveni şi mai puţin vizibilă pentru investitorii străini.

Totuşi, piaţa şi actorii săi se încăpăţânează  să spere că România va avea bursa care o merită  şi au ţinut în viaţă multe companii de brokeraj.

Şi mulţi încă mai cred că bursa română are şi alt viitor decât cel de a furniza companii bune de listat la suratele mai mari din Europa Centrală.

 

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO