Centralele de cvartal ar însemna mai multă poluare în București – Burghiu, Termoenergetica

În ceea ce priveşte propunerea conform căreia ar fi posibilă înlocuirea a peste 100 km/an din reţeaua de distribuţie din Capitală, Burghiu a atras atenţia asupra faptului că reţeaua primară a fost construită în peste 20 de ani, cu un ritm de circa 50 km pe an.

„La acel moment, sistemul se realiza înaintea construcţiei de blocuri, aşadar în alte condiţii decât în prezent. În momentul de faţă, înlocuirea conductelor are loc în perioada sezonului cald, aşadar 6 luni/an. Pentru ca bucureştenii să fie minim afectaţi, pe durata lucrărilor se instalează o reţea provizorie, pentru alimentarea consumatorilor din zona afectată. Singurele lucrări majore de înlocuire a conductelor din Capitală au fost realizate în aceşti ultimi patru ani. Din 2016 până în prezent am înlocuit cu bani de la bugetul local 260 km de reţea, dintre care 60 km din reţeaua primară, 200 km din reţeaua secundară”, a declarat el.

Conform directorului general, Primăria Capitalei atrage 278 de milioane de euro, fonduri nerambursabile pentru modernizarea a 200 de km de conductă de transport a energiei termice -proiect finanţat prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare) 2014-2020.

„Proiectul a fost pregătit şi depus spre finanţare în acest mandat, deja a trecut de etapele de evaluare şi se află în contractare”, a precizat Burghiu.

El a menţionat că este vorba despre cel mai mare proiect din Uniunea Europeană din ultimii ani în domeniul termoficării, iar studiul de fezabilitate este deja realizat.

Conform Termoenergetica, reţeaua de distribuţie a agentului termic din Capitală este compusă din 987 km reţea primară şi aproximativ 3.000 km reţea secundară.

Pe 16 august, când şi-a depus dosarul de candidatură, europarlamentarul Traian Băsescu a pledat pentru realizarea centralelor de cvartal.

„Încălzirea şi apa caldă au rămas la stadiul la care le-am lăsat. Am făcut contorizarea în mandatul meu, am modernizat şi automatizat cele 756 de puncte termice şi de atunci s-a ştiut că RADET-ul va intra în faliment, odată cu contorizarea la scară de bloc. Toată lumea a ştiut lucrul ăsta, nu s-a făcut nimic. Ce trebuia făcut? Trebuiau aduse, în spatele noilor puncte termice automatizate, centralele de cvartal, care să fie cuplate la unu, două, trei puncte termice, în funcţie de numărul de blocuri”, a explicat fostul primar general