Cererea de reexaminare a preşedintelui la Legea ANI privind încetarea interdicţiilor parlamentarilor aflaţi în conflict de interese, respinsă

Plenul Senatului a repspins marţi, în calitate de for decizional, cu 69 de voturi "pentru" şi 33 de voturi "împotrivă", solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii iniţiate de deputatul PSD Florin Iodache privind încetarea interdicţiilor pentru parlamentarii aflaţi în conflict de interese în perioada 2007 – 2013, scrie News.ro.
Economica.net - mar, 10 apr. 2018, 16:49
Cererea de reexaminare a preşedintelui la Legea ANI privind încetarea interdicţiilor parlamentarilor aflaţi în conflict de interese, respinsă

Senatul a avut calitate de for decizional în acest caz, urmând ca legea să ajungă din nou la preşedinte, potrivit News.ro.

Potrivit art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, interdicţia poate consta în decăderea din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului ori, dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, interdicţia poate consta în aceea că persoana nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Totodată, potrivit aceluiaşi text, în cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării conflictului de interese, interdicţia de trei ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese.

La mijlocul lunii martie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea Parlamentului pentru reexaminare, afirmând că, prin adoptarea acesteia, este pusă în discuţie respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de membru al Uniunii Europene.

Şeful statului semnala că instanţa constituţională a precizat că nu are competenţa de a analiza caracterul just sau injust/potrivit sau nepotrivit al intervenţiei legislative, întrucât acest aspect ţine de oportunitatea măsurii, aceasta intrând în marja de apreciere exclusivă a Parlamentului (Decizia nr. 52/2018, publicată în Monitorul Oficiala al României, Partea I, din 7 martie 2018).

„Însă, Parlamentul, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român şi de unică autoritate legiuitoare a ţării, atunci când adoptă măsurile pe care le consideră necesare, ar trebui să pornească de la o evaluare preliminară reală, obiectivă şi completă, iar alegerea măsurii să corespundă unui interes general al societăţii”, subliniază Klaus Iohannis.

În ceea ce priveşte această interdicţie, Curtea Constituţională a afirmat în repetate rânduri că o astfel de sancţiune se integrează scopului legii – asigurarea integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale – şi nu contravine normelor constituţionale privind dreptul de a fi ales şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi (Decizia nr. 481/2013, Decizia nr. 483/2013, Decizia nr. 391/2014, Decizia nr. 638/2014, Decizia nr. 93/2015, Decizia nr. 550/2015). Mai mult, nu se poate ignora faptul că aceste interdicţii au fost aplicate ca urmare a rămânerii definitive a rapoartelor de evaluare ale A.N.I. fie prin necontestare (caz în care deputatul sau senatorul a acceptat rezultatul unui astfel de raport), fie prin respingerea contestaţiei formulate împotriva acestora de către instanţa judecătorească (caz în care o instanţă judecătorească a verificat raportul de evaluare şi a confirmat legalitatea şi temeinicia acestuia). Prin urmare, în ambele cazuri, aceste interdicţii reprezintă un efect al unor constatări definitive, în baza prevederilor aplicabile deputaţilor şi senatorilor, prin parcurgerea unor proceduri stabilite de lege, o astfel de măsură reparatorie (cum se susţine în expunerea de motive) nefiind justificată prin raportare la standardele în materie de integritate instituite ca răspuns la o cerinţă reală a societăţii româneşti, se arată în document.

De altfel, conflictul de interese era definit prin art. 70 din Legea nr. 161/2003, normă generală direct aplicabilă în cazul parlamentarilor, aceştia exercitând o demnitate publică, aspect statuat şi de Curtea Constituţională. În acest sens, instanţa constituţională a stabilit că norma menţionată – referitoare la conflictul de interese – priveşte toate categoriile de funcţionari publici, precum şi funcţiile şi demnităţile publice din sfera celor trei puteri ale statului, evident prin prisma atribuţiilor care caracterizează fiecare funcţie în parte (Decizia nr. 418/2014). Totodată, în considerentele Deciziei nr. 81/2013, Curtea Constituţională a reţinut că, în vederea asigurării integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice, toate persoanele menţionate la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 se află în aceeaşi situaţie juridică, circumscrisă încă din titlul reglementării, prin sintagma „funcţii şi demnităţi publice”, în considerarea căreia le revin obligaţii specifice şi a constatat că situaţia deputaţilor şi a senatorilor – prevăzută la pct. 3 din art. 1 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 – este aceeaşi cu a celorlalte categorii de demnitari şi funcţionari publici cărora li se aplică actul normativ.

„Aşadar, în ceea ce priveşte regimul juridic al conflictului de interese aplicabil parlamentarilor în perioada 2007-2013, avută în vedere de legea aflată la promulgare, relevantă este nu numai Legea nr. 176/2010, ci şi Legea nr. 161/2003”, subliniază preşedintele.

„Intervenţia legislativă supusă reexaminării vizează, în realitate, o măsură de clemenţă acordată parlamentarilor, prin care se şterg pentru viitor efectele unei interdicţii generate de încălcarea normelor privind conflictul de interese”, preciează preşedintele.

Te-ar mai putea interesa și
Nicușor Dan: Este un dezechilibru între banii Primăriei Capitalei și banii primăriilor de sector. A trebuit să tai din investiții din cauza lipsurilor
Nicușor Dan: Este un dezechilibru între banii Primăriei Capitalei și banii primăriilor de sector. A trebuit să tai ...
Municipalitatea a tăiat din investiţii din cauza lipsei banilor, a declarat, marţi, primarul general Nicuşor Dan, atrăgând atenţia asupra "dezechilibrului" dintre fondurile pentru Primăria......
Banca Mondială se așteaptă la o ușoară scădere economică anul acesta în regiunea Europa de Est şi Asia Centrală, din cauza războiului din Ucraina
Banca Mondială se așteaptă la o ușoară scădere economică anul acesta în regiunea Europa de Est şi Asia Centrală, ...
Banca Mondială prognozează o scădere a economiei în regiunea Europa de Est şi Asia Centrală, în care este inclusă ...
Avocații prințului moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman susțin că acesta beneficiază de imunitate, după ce a devenit prim-ministru
Avocații prințului moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman susțin că acesta beneficiază de imunitate, după ...
Avocaţii prinţului moştenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman afirmă că noua sa funcţie de premier îi permite ...
Rezervările turistice online făcute până acum în 2022 au depășit numărul celor din 2019 – Eurostat
Rezervările turistice online făcute până acum în 2022 au depășit numărul celor din 2019 – Eurostat
În primul semestru din 2022, turiştii au petrecut în total aproximativ 199 de milioane de nopţi în spaţii de cazare ...