CERT-RO: Aplicaţia Zoom prezintă vulnerabilităţi şi funcţii ascunse ce pot pune în pericol securitatea datelor utilizatorilor

Aplicaţia Zoom, aplicaţie dedicată apelurilor video între utilizatori foarte populară în lume, dar şi în România, prezintă o serie de vulnerabilităţi şi funcţii ascunse care pot pune în pericol securitatea datelor, avertizează Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), într-o informare publicată joi pe propriul site, potrivit Agerpres.
Economica.net - joi, 02 apr. 2020, 12:54
CERT-RO: Aplicaţia Zoom prezintă vulnerabilităţi şi funcţii ascunse ce pot pune în pericol securitatea datelor utilizatorilor

„În vreme ce tot mai multe persoane sunt nevoite să lucreze de la distanţă, datorită restricţiilor impuse de răspândirea COVID-19, software-ul dedicat apelurilor video între utilizatori capătă din ce în ce mai multă popularitate. Este şi cazul aplicaţiei #Zoom, care are un număr foarte mare de descărcări, mai ales pe dispozitivele mobile. Ceea ce nu ştiu utilizatorii este faptul că aplicaţia prezintă o serie de vulnerabilităţi şi funcţii ascunse care pot pune în pericol securitatea datelor utilizatorului. Când o persoană iniţiază o videoconferinţă şi are rolul de gazdă, are la îndemână activarea opţiunii de urmărire a atenţiei celorlalţi participanţi, primind notificări dacă aceştia nu acordă atenţie ecranului mai mult de 30 de secunde. Indiferent dacă utilizatorii citesc mail-ul, lucrează la un fişier, la un raport sau chiar nu sunt atenţi şi efectuează alte activităţi pe internet, gazda apelului video primeşte o notificare despre acest lucru. Problema principală a acestei funcţii, specifice Zoom, o reprezintă faptul că participanţii nu primesc o notificare care să indice că acest proces este activ şi, în consecinţă, nu îşi dau acordul pentru a le fi urmărită activitatea în acest mod”, explică specialiştii.

Potrivit sursei citate, Zoom salvează un fişier .TXT al mesajelor de chat de la o întâlnire video online, iar informaţiile publicate pe pagina de asistenţă a aplicaţiei, chat-ul salvat va include doar mesaje de la gazdă şi speakeri către toţi participanţii. „Cu toate acestea, nu clarifică ce se va întâmpla cu mesajele directe între participanţi”, atrage atenţia CERT-RO.

De altfel, pe baza politicilor de confidenţialitate, Zoom colectează informaţii despre utilizatori, informaţii personale precum nume, adresă, adresă de e-mail, număr de telefon, titulatura locului de muncă, angajatorul.

„Chiar dacă nu îţi creezi un cont Zoom şi te conectezi cu un alt serviciu, aplicaţia tot va colecta informaţii precum tipul de dispozitiv utilizat şi adresa IP. Specialişti în securitate au identificat, recent, faptul că Zoom a distribuit într-o modalitate incorectă informaţii către Facebook. Concret, aplicaţia Zoom de pe iOS utiliza un kit de dezvoltare (SDK) folosit pentru autentificare prin intermediul contului de Facebook, care s-a dovedit că raporta informaţii către reţeaua socială, chiar dacă utilizatorul nu se autentifica prin contul de Facebook. Între timp, acest SDK a fost exclus din aplicaţie, dar utilizatorii care nu au actualizările la zi încă mai pot fi afectaţi. Zoom are propria metodă de criptare end-to-end encryption (E2EE), care induce în eroare utilizatorii, deoarece metoda de criptare utilizată este TLS (transport layer security), aceeaşi metodă întâlnită la protecţia conexiunilor HTTPS. TLS protejează conexiunile împotriva interceptării de către persoane neautorizate, dar nu şi împotriva serverelor Zoom. E2EE ar trebui să permită decriptarea informaţiei doar în momentul în care ajunge la destinatar, dar în cazul de faţă este permisă şi decriptarea de către serverul Zoom”, explică reprezentanţii CERT-RO.

Experţii susţin că, în 2019, un consultant în domeniul securităţii cibernetice a descoperit că Zoom a creat un server web local pe dispozitivul Mac al unui utilizator, care a permis aplicaţiei să ocolească funcţiile de securitate în browserul de internet Safari 12. Astfel, acest server web nu a fost menţionat în nicio documentaţie oficială a Zoom şi a fost folosit pentru a ocoli activarea unei ferestre de tip pop-up, pe care Safari 12 o afişa înainte de a porni camera dispozitivului.

„Din nefericire, acest server web de la distanţă nu a fost securizat în mod adecvat. Aproape orice site web ar fi putut interacţiona cu acesta. Rezultatul acestei acţiuni a fost că Zoom, practic, a permis site-urilor web maliţioase să preia camera dispozitivului dvs. Mac, fără emiterea unei avertizări în acest sens”, subliniază sursa citată.

O altă vulnerabilitate descoperită de către experţi se referă la faptul că Zoom permite, în mod prestabilit, ca toţi utilizatorii să poată utiliza funcţia de share screen. „În cazul în care gazda nu dezactivează această funcţie, persoanele rău intenţionate pot perturba video-conferinţa prin distribuirea de materiale cu conţinut stânjenitor. Zoombombing poate apărea, în general, atunci când link-ul de acces al video-conferinţei este făcut public. Au existat, deja, cazuri în SUA, în care cursuri din mediul educaţional au fost perturbate sau deturnate de către atacatori”, precizează CERT-RO.

Ce poţi face pentru a te proteja

Pentru ca utilizatorii de internet să-şi poată proteja datele atunci când apelează la Zoom, specialiştii recomandă utilizarea a două dispozitive în timpul apelurilor prin această aplicaţie, evitarea autentificării prin Facebook, utilizarea aplicaţiei doar cu actualizările la zi, precum şi protecţia apelurilor împotriva Zoombombing.

„Înainte de a iniţia o video-conferinţă publică, intraţi în meniul Settings (setări) şi modificaţi opţiunea Screen Sharing (partajare ecran) la setarea „Host only”, dezactivaţi „Join Before Host”, dezactivaţi „Allow Removed Participants to Rejoin” şi dezactivaţi „File Transfers””, notează CERT-RO.

Totodată, dacă tipul conferinţei permite, trebuie protejată această acţiune prin configurarea unei parole de acces.

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...