Ceva s-a stricat în economie anul trecut. Doar statul a dus-o bine

Prognoza de primăvară a Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), instituţia care estimează evoluţia PIB, după care se întocmeşte bugetul României, taie din creşterea economică din 2018. De la 4,5% cât o vedea CNP în iarnă, la doar 4,1%.

Trecând peste faptul că, matematic, asta înseamnă că România a depăşit limita deficitului bugetar din Tratatul UE, de 3%, sunt componente ale PIB care au scăzut îngrijorător faţă de ce era iniţial prognozat.

 Cea mai alarmantă este scăderea neprevăzută a investiţiilor în economie. Dacă în iarnă formarea brută de capital fix (valoarea bunurilor durabile dobândite de unităţile rezidente în scopul de a fi utilizate ulterior în procesul de producţie) era estimată să crească în 2018 cu 1,5%, prognoza publicată acum o vede scăzând cu nu mai puţin de 3,2%. 

Un al indicator care a fost modificat semnificativ în scădere sunt Construcţiile. De la proiectarea unei scăderi insesizabile, de 0,3%, calculele noi arată că acestea s-au dus în jos cu un alarmant 5,6%. 

Ambii indicatori au legătură cu încrederea investitorilor în viitorul economiei. Aceştia au contribuit în mod decisiv la recalcularea creşterii economice în jos. Preţurile nu au avut contribuţie în această recalculare, de vreme ce deflatorul PIB, indicele de de evoluţie a preţurilor care face diferenţa între PIB nominal şi PIB real, a fost revizuit uşor în jos, de la 6,1% în iarnă, la 5,9% în prognoza de primăvară.

Statul a acaparat economia

În schimb, banii luaţi de stat din economie au fost mai mulţi decât se estima iniţial. Prognoza de iarnă arăta că impozitele nete pe produs urmau să crească în valoare cu 8%. Acestea au crescut însă cu 10,2%. 

Mai mult, consumul colectiv efectiv al administraţiei publice era estimat să crească cu un rezonabil 4%, însă acesta practic a explodat, fiind eximat cu o creştere de nu mai puţin de 12%.