Cheltuielile cu cercetarea au fost în 2021 de sub 0,5% din PIB în 2021 – INS

Adaugă-ne ca sursă preferată

Din totalul acestor cheltuieli, 5,135 miliarde lei (91,4%) au fost cheltuieli curente şi 481,2 milioane lei (8,6%) cheltuieli de capital. Cheltuielile cu echipamente şi aparatură au avut cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de capital (74,7%).

În ceea ce priveşte cheltuielile curente de cercetare-dezvoltare, 54,2% au fost destinate cercetării cu caracter aplicativ şi 18,8% cercetării fundamentale. De asemenea, cheltuielile pentru dezvoltarea experimentală au reprezentat 27%.

Principalele surse de finanţare utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au fost cele de la întreprinderi, cu o pondere de 51,8%, respectiv de la fondurile publice, inclusiv fondurile publice generale universitare (31,6 %). Fondurile din străinătate au contribuit cu 12,6%.

În cadrul sectoarelor de performanţă, cele mai mari sume din fondurile publice au provenit de la unităţile din sectorul guvernamental (73,1%), urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior (65,6%).

Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (57,4%), sectorul guvernamental (24,6%) şi sectorul învăţământ superior (17%).

La sfârşitul anului 2021 îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare 47.011 de salariaţi, număr în creştere faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului anterior, de 45.304 salariaţi. Din totalul salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare, 21.617 erau femei (46% din total).

După sectorul în care şi-au desfăşurat activitatea, cei mai mulţi salariaţi (40,5%) au activat în sectorul învăţământ superior (31,8%) şi în sectorul mediului de afaceri (26,9%). Alte categorii au mai activat în sectorul guvernamental şi în sectorul privat non-profit.

Totodată, în funcţie de ocupaţii, ponderea cea mai mare în cadrul salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători (62,4%), urmată de alte categorii de salariaţi (21,6%) şi de către tehnicieni şi asimilaţi (16%). Cea mai ridicată pondere a cercetătorilor s-a consemnat în sectorul învăţământ superior (51,9%).

Domeniile ştiinţifice în care au activat cel mai mare număr de salariaţi în cercetare-dezvoltare sunt reprezentate de ştiinţele inginereşti şi tehnologice (51,4%) şi de ştiinţele naturale şi exacte (17,8%), iar cei mai puţini şi-a desfăşurat activitatea în domeniul ştiinţelor umaniste (3,4%).

Dintre salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare în anul 2021, în raport de orele efectiv lucrate, 72,9% au lucrat normă întreagă de timp.

Distribuţia cercetătorilor pe grupe de vârstă arată că, în sectorul guvernamental şi în sectorul învăţământ superior, ponderea cea mai mare este deţinută de cercetătorii cu vârste cuprinse între 35 şi 44 ani.