1EUR = 4.8127 RON | Bucureşti 11 º

Companii

Chilipiruri cu companiile falimentare de la Bursă

Zeci de companii mici, minuscule sau foste mari glorii, toate listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), au avut de a face cu procedurile de insolvenţă anul acesta, sau chiar de faliment. Încă au mari probleme cu creditorii lor, iar preţul lor este foarte mic.

30 iun, 2013 | | ECONOMICA.net

Cele mai multe dintre cele peste 20 de companii, care au ajuns în diferite etape ale procedurii de insolvenţă în ultimele două luni, mai valorează câteva sute de mii de lei, de obicei sub jumătate de milion de obicei, pe piaţa Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Sunt companii care agonizează în loc să renască, sau să-şi repună activele pe o altă linie de afaceri. Pe piaţa noastră nu există fonduri de investiţii sau investitori specializaţi de tip „sanitar", căci cei care au cumpărat companiile respective nu prea au fost de folos acestora.

Sunt şi câţiva foşti monştri sacri ai economiei României de dinainte de 1990, care sunt ameninţaţi de spectrul falimentului. Uneori, îşi obţin ieşirea din insolvenţă în justiţie, sau o evită aşa cum a făcut-o Roman Braşov.

Fosta mare producătoare de autocamioane administrează nişte facilităţi industriale de pe platforma din nordul Braşovului, transformată în parc industrial.

Roman Braşov (simbol bursier ROVA) a evitat în instanţă intrarea în insolvenţă cerută de acţionarul său principal, societatea pe acţiuni „Pro Roman" Braşov, încă de pe vremea în care aceasta era o asociaţie controlată de magnatul local Ioan Neculaie, dar şi de Fisc.

Ioan Neculaie şi-a readjudecat ulterior controlul asupra Roman Braşov, deşi ceruse insolvenţa acesteia, pentru un împrumut pe care l-a dat printr-una din firmele sale.

În martie, Roman Braşov (ROVA) nu avea comenzi decât pentru 13 camioane în acest an şi vânduse doar două de la începutul anului. Mai are 300 de angajaţi, după ce ajunsese la 26.000, în 1979.

Firma braşoveană a raportat pierderi de peste 41 milioane de lei în ultimii doi ani. 2009  a fost ultimul an pe profit (120.000 de lei ). ROVA valorează la BVB sub 25 de milioane de lei, dar s-au făcut doar 263 de tranzacţii în ultimele 365 de zile.

Preţul de bursă este un prim reper, deşi este un preţ poate prea mic, mai mic şi decât terenul pe care se află o companie.

O altă poveste are fosta glorie a calculatoarelor româneşti, ICE Felix Bucureşti (ICEF), care nu are nici măcar norocul fostului monstru sacru braşovean, dar pare să fi scăpat de insolvenţă.

Tribunalul a admis recursul împotriva insolvenţei ICEF, formulat de Farmexim, unul dintre acţionari minoritari ai ICEF, conform unui raport trimis la bursă de Legal Recovery IPURL, care a încetat să mai fie administratorul judiciar al companiei, din data verdictului instanţei, 10 mai.

ICE Felix Bucureşti (ICEF) mai valorează puţin peste 1,1 milioane de lei la bursă, după ce s-au făcut numai 22 de tranzacţii din ultimul an.

 

Au ieşit realmente din insolvenţă şi chiar au mari şanse să-şi trăiască revirimentul Prodlacta Braşov (PRAE, de 50 de milioane de lei) şi Contor Grup Arad (CGC, 6,1).

Sunt însă şi companii care par condamnate, pentru că nu au putut măcar să-şi menţină locul nici pe piaţa locală, pentru produsele sau serviciile proprii sufocate de concurenţa companiilor mai mari.

Pentru unele cererea a scăzut dramatic, aşa cum s-a întâmplat cu retailerul de alimente, tutun şi băuturi Streiul din oraşul Călan (STRE), puternic afectat de degringolada siderurgiei româneşti. La STRE este acţionară societatea de investiţii financiare SIF Banat Crişana (SIF1), Marea SIF are  peste 17% din  capitalul companiei.

Streiul Călan (STRE) este evaluată la bursă la nici 27.000 de lei, conform celei mai recente tranzacţii, realizată în anul 2000. Totuşi, tribunalul Hunedoara a confirmat planul de reorganizare a companiei, după doi ani de insolvenţă.

Producătoarea de maşini şi utilaje agricole şi forestiere Gospomas Oneşti (GOSY) şi  cea de ţesături Simat Sighişoara (SIAT) nu valorează nici ele decât 40.000, respectiv 25.000 de lei la bursă, iar pentru compania de construcţii şi reparaţii de nave SIAJ Tulcea nu s-a putut calcula deloc capitalizarea, pentru că nu s-a făcut nici o tranzacţie, niciodată.

Oneştiul este în apropierea pădurilor care ar fi avut nevoie de utilajele sale, dacă ar fi fost mai performante decât cele de import. Iar Tulcea se află la poarta Deltei Dunării, recunoscută, totodată pentru sărăcia locuitorilor şi a afacerilor sale legale.

Printre companiile care şi-au anunţat insolvenţa sau care se află în vecinătatea acestei etape se mai numără companii de comerţ, precum Corint Târgovişte (CONY), de creşterea porcilor ca Agroflip Bonţida (AGCH), de transport ca Autotrans Bârlad (ATLU), de instalaţii electrice ca Bratim Braşov (BRAY), de mobilă ca Filbac Tg. Lăpuş (FILC) şi desigur din construcţii.

Multe alte companii de acest calibru au început deja să se retragă de la Bursă.

Alte companii de la BVB sunt deja bine cunoscute pentru viitorul lor incert: Fortus Iaşi (FRTI), UCM Reşiţa (UCM), Mechel Târgovişte (COS, fostul combinat de oţeluri speciale), Uztel Ploieşti (UZT), Vulcan Bucureşti (VULC) şi nu numai.

Dacă estre adevărat ce se spune despre bursă, că este oglinda economiei ţării în care operează, atunci economia României este reprezentată şi de miile de companii de pe piaţa Rasdaq sau cele care au părăsit piaţa principală a BVB.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO