China critică proiectul de lege al Uniunii Europene menit să sprijine industria

În martie, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă pentru a creşte cererea de tehnologii şi produse cu emisii scăzute de dioxid de carbon, fabricate în Europa. Actul privind acceleratorul industrial (IAA) va stimula producţia, va dezvolta întreprinderile şi va crea locuri de muncă în UE, sprijinind în acelaşi timp adoptarea de către industrie a unor tehnologii mai curate şi pregătite pentru viitor, a indicat Executivul comunitar.

IAA conţine obstacole serioase pentru investiţii şi discriminare instituţională în sectoare cheie, inclusiv baterii, vehicule electrice (EV), fotovoltaice şi materii prime critice, susţine Ministerul Comerţului din China, scrie Agerpres.

Luni, Beijingul a informat că în 24 aprilie a transmis UE preocupările şi recomandările sale, avertizând că ar putea adopta măsuri de retorsiune dacă propunerile sale sunt ignorate şi legea prejudiciază interesele companiilor din China.

China, un competitor major al industriei UE, va fi afectată în mod special de reglementările mai stricte privind investiţiile străine directe, deoarece va fi nevoie de aprobare pentru tranzacţiile importante. Măsurile sunt menite să protejeze companiile din diverse sectoare, cum ar fi baterii, vehicule electrice, celule fotovoltaice şi materii prime critice, împotriva preluărilor de către investitori din afara blocului comunitar.

Legislaţia ridică trei motive principale de îngrijorare: ar putea încălca reglementările internaţionale, este discriminatorie pentru firmele chineze şi subminează concurenţa echitabilă. De asemenea, ar putea încetini tranziţia verde a Uniunii Europene, apreciază Ministerul Comerţului din China.

Beijing a cerut UE înlăturarea din legislaţie a cerinţelor impuse investitorilor străini, a obligaţiilor de conţinut local şi transferul forţat de proprietate intelectuală.

IAA urmăreşte să sporească crearea de valoare în UE, consolidând baza industrială în contextul creşterii concurenţei neloiale la nivel mondial şi al creşterii dependenţelor de furnizorii din afara UE în sectoare strategice. Prin urmare, aceasta reprezintă o strategie de sprijinire a creşterii economice, a prosperităţii şi a securităţii pe termen lung. În 2024, industria prelucrătoare a reprezentat 14,3% din PIB-ul UE şi, prin urmare, joacă un rol vital în rezilienţa economică, în ciclul de viaţă al inovării şi în structura socială a Europei. Actul stabileşte un obiectiv de creştere a ponderii industriei prelucrătoare în PIB-ul UE la 20% până în 2035.

În acelaşi timp, UE rămâne una dintre cele mai deschise pieţe din lume şi se angajează să menţină această deschidere ca sursă esenţială de putere economică şi rezilienţă. Propunerea încurajează o mai mare reciprocitate în achiziţiile publice, oferind un tratament egal ţărilor care oferă întreprinderilor din UE acces la pieţele lor. Pentru alte intervenţii publice, în special scheme şi licitaţii publice, partenerii pot fi incluşi în domeniul de aplicare al IAA dacă au un acord de liber schimb sau o uniune vamală cu UE, a informat Comisia Europeană.

Deşi rămâne deschisă investiţiilor străine directe, IAA stabileşte condiţii pentru investiţii majore în sectoare strategice care depăşesc 100 de milioane de euro, în care o singură ţară terţă controlează peste 40% din capacitatea de producţie la nivel mondial. Astfel de investiţii trebuie să creeze locuri de muncă de înaltă calitate, să stimuleze inovarea şi creşterea economică şi să genereze o valoare reală în UE prin transferul de tehnologie şi de cunoştinţe, precum şi prin respectarea cerinţelor privind conţinutul local. De asemenea, acestea trebuie să garanteze un nivel minim de ocupare a forţei de muncă la nivel european de 50%, asigurându-se că întreprinderile şi cetăţenii beneficiază, alături de investitori, de accesul la piaţa unică. În acest sens, IAA consolidează securitatea economică a UE şi rezilienţa lanţului de aprovizionare, susţine Executivul comunitar.

Actul privind acceleratorul industrial valorifică punctele forte ale pieţei unice prin: sprijinirea pieţelor-pilot pentru produsele „Fabricate în UE” şi pentru produsele cu emisii scăzute de dioxid de carbon, asigurarea faptului că investiţiile străine directe aduc valoare UE, simplificarea autorizării şi stimularea producţiei durabile.