China investeşte în Balcani spre îngrijorarea Europei – AFP

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mult timp, Occidentul a considerat Rusia drept principalul rival în această regiune fragilă şi săracă din Europa de Sud-Est. Însă noul actor care contează este China, ţară care a decis să investească în această regiune prea săracă pentru a-şi dezvolta infrastructura şi a-şi susţine industria în criză.

Pentru moment, UE este responsabilă pentru 70% din investiţiile străine directe în Serbia, Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord şi Muntenegru, o cifră mult mai importantă decât investiţiile chineze de 1%, arată datele furnizate de Comisia Europeană pentru perioada 2007-2016. Însă în ultimii ani chinezii au devenit mult mai activi, în special prin intermediul creditelor cu dobânzi reduse a căror valoare a permis gigantului asiatic să concureze cu UE.

Oraşul Smederevo, est de Belgrad, capitala Serbiei, găzduieşte cea mai mare oţelărie din Serbia, cumpărată de chinezi. Sau mai degrabă „de prietenii noştri”, cum spune muncitorul Zoran Matic, care este fericit că grupul chinez HBIS a salvat de la faliment această oţelărie cu 5.000 de angajaţi după ce a plătit suma de 46 milioane de euro. „Salariile sunt plătite cu regularitate. Oraşul s-a trezit”, spune un alt muncitor, Novica Djordjevic.

Cu doi ani înainte de venirea chinezilor, grupul american US Steel a decis să iasă de pe piaţa din Serbia vânzând Guvernului de la Belgrad, pentru un preţ simbolic de un euro, oţelăria de la Smederevo şi datoriile companiei. În prezent un purtător de cuvânt al companiei anunţă că societatea a trecut pe profit iar veniturile au crescut cu 37%.

Această poveste de succes l-a determinat pe preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, să încerce în 2018 să îi convingă pe chinezi să preia şi mina de cupru de la Bor. În prezent, Vucic vrea să crească investiţiile în tehnologiile de vârf astfel încât Serbia să devină un centru de dezvoltare pentru autovehiculele viitorului.

Poartă de intrare în sudul Europei, Balcanii sunt o componentă importantă a „Noului drum al mătăsii” pe care China vrea să îl pună la punct în ideea de a-şi stimula exporturile. Însă acest lucru îngrijorează Bruxelles-ul, comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Johannes Hahn, exprimându-şi „temerile faţă de efectele socio-economice şi financiare pe care le pot avea investiţiile chineze”, în această regiune săracă.

Johannes Hahn evocă cazul micului stat Muntenegru, a cărei datorie a explodat pentru a ajunge la 70% din PIB, după ce ţara a contractat un împrumut de peste 800 milioane de euro de la o bancă chineză pentru a construi o autostradă prin munţi. „Aceste investiţii chineze vin deseori cu condiţii”, spune Johannes Hahn, ceea ce este de natură să pună în pericol obiectivul „îmbunătăţirii stabilităţii şi dezvoltării economice a Balcanilor”.

Lipsite de bani, ţările din Balcani nu au acces la pieţele financiare europene şi „nu sunt în măsură să refuze banii”, spune Matt Ferchen, specialist în China la centrul de reflexie Carnegie-Tsinghua Center for Global Policy.

Cu atât mai mult cu cât fondurile chineze vin fără obligaţii în ceea ce priveşte lupa împotriva corupţiei, una din preocupările UE în regiune.

„Noul drum al mătăsii” va fi una din temele centrale ale summitului ’16+1′ care va avea loc vineri la Dubrovnik (Croaţia), reunind China şi ţările din Europa Centrală şi de Est.