China „lucrează” la noile drumuri ale mătăsii, în faţa a circa 40 de lideri mondiali

În faţa a circa 40 de lideri mondiali reuniţi la un summit la Beijing, preşedintele chinez, confruntat cu un război comercial cu SUA, a denunţat şi protecţionismul, însă în sală nu se aflau reprezentanţi americani pentru a-l asculta.

Pentru a doua oară în doi ani, liderul celei de a doua economii mondiale a organizat un summit al Noilor drumuri ale mătăsii, iniţiativă care vizează construirea de infrastructuri în ţări în curs de dezvoltare care au mare nevoie de ele, în Asia, Europa şi Africa.

Criticii îi reproşează însă că favorizează companiile chineze şi că recurge la o „capcană a datoriei” pentru naţiunile beneficiare a împrumuturilor acordate de bănciledin China.

Un caz tipic este Sri Lanka, care, incapabilă să-şi onoreze plăţile, a trebuit deja să cedeze Beijingului controlul unui port de apă adâncă pentru 99 de ani.

În replică, Xi Jinping a pledat în favoarea unor proiecte care sunt „viabile din punct de vedere bugetar” pentru ţările participante.

„Totul trebuie făcut într-un mod transparent şi trebuie să avem toleranţă zero pentru corupţie”, a adăugat el într-un discurs de circa 30 de minute.

Potrivit lui, China va promova de asemenea dezvoltarea „verde”, în contextul în care anumite proiecte din cadrul Drumurilor mătăsii, precum baraje sau centrale pe cărbune, sunt acuzate uneori că provoacă pagube de mediu.

Investiţiile cu eticheta Noile drumuri ale mătăsii „nu trebuie să meargă decât acolo unde sunt viabile”, a spus directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde.

Vorbind în faţa delegaţilor, ea a pledat pentru „o mai mare transparenţă, licitaţii deschise şi concurenţiale şi o mai bună evaluare a riscurilor în selecţia proiectelor”.

De la lansarea programului în 2013, China a investit în total 80 de miliarde de euro în diverse proiecte şi mai multe bănci au împrumutat între 175 şi 265 de miliarde, potrivit Beijingului.

Cum a făcut-o în numeroase rânduri de la venirea la putere a lui Donald Trump, Xi Jinping a cerut să fie refuzat cu claritate „protecţionismul”.

Ţările occidentale ezită să adere la proiectul chinezesc, intitulat oficial „Belt and Road Intiative”, o centură terestră de-a lungul Eurasiei şi o rută maritimă. Cu excepţia notabilă a Italiei, prima ţară din G7 care s-a alăturat iniţiativei luna trecută. Şeful guvernului italian, Giuseppe Conte, era vineri singurul lider al unei mari ţări occidentale aşteptat la Beijing, alături de rusul Vladimir Putin, egipteanul Abdel Fattah al-Sissi sau grecul Alexis Tsipras.

Prim-ministrul pakistanez Imran Khan, aliat apropiat al Beijingului, a propus crearea unui „Birou de cooperare împotriva corupţiei” în cadrul Noilor drumuri ale mătăsii. El a sugerat, de asemenea, să se planteze 100 de miliarde de arbori în următorii doi ani pentru a lupta împotriva încălzirii globale.

Deşi legăturile feroviare eurasiatice construite în ultimii ani sunt mult utilizate în sensul China-Europa decât invers, şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, a apreciat că „e bine că rutele care sunt construite funcţionează în ambele sensuri”.

SUA nu au trimis nicio delegaţie la acest summit. Noile drumuri ale mătăsii nu sunt totuşi „un club rezervat unora”, a dat asigurări Xi Jinping.

Ca şi cum ar fi răspuns îngrijorărilor Washingtonului în materie comercială, el a dat asigurări că ţara sa îşi continuă reformele şi deschiderea.

El a promis în special că va anula subvenţiile „care falsifică concurenţa”, o cerinţă a negociatorilor americani care sunt aşteptaţi săptămâna viitoare la Beijing pentru o nouă serie de discuţii vizând încheierea războiului comercial între primele două puteri economice mondiale.