Chiriile din România au crescut cu aproape 15% în ultimii 10 ani. Preţurile locuinţelor, însă, s-au majorat doar cu 7-8% – Eurostat

Faţă de trimestrul anterior, avansul preţurilor locuinţelor de pe piaţa românească a fost mai redus, doar de 0,1% în trimestrul doi 2020, faţă de primul trimestru al aceluiaşi an, perioadă în care preţurile s-au majorat cu 3,3% faţă de ultimul trimestru din 2019.

Printre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri anuale ale prețurilor locuințelor din al doilea trimestrul al anului 2020 au fost înregistrate în Luxemburg (13,3%), Polonia (10,9%) și Slovacia (9,7%), în timp ce prețurile au scăzut în Ungaria (-5,6%) și Cipru (-2,9%).

Comparativ cu trimestrul anterior, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Luxemburg (4,4%), Italia (3,1%) și Austria (2,5%), în timp ce scăderi au fost observate în Ungaria (-7,4%), Estonia (-5,8%), Letonia (-2,3%), Bulgaria (-1,1%) și Irlanda (-0,1%).

De asemenea, potrivit Eurostat, în deceniul dintre 2010 şi 2020, preţurile caselor au crescut, în medie, cu 25%, iar chirile s-au majorat, în medie, cu 14,2% în întreaga UE.

Atunci când se compară al doilea trimestru al anului 2020 cu 2010, prețurile locuințelor au crescut mai mult decât chiriile în 16 state membre ale UE. Prețurile locuințelor au crescut în 23 de state membre și au scăzut în patru, cu cele mai mari creșteri în Estonia (100,5%), Luxemburg (85,8%), Letonia (77,3%) și Austria (75,9%). Scăderi au fost observate în Grecia (-31%), Italia (-13,2%), Spania (-5,6%) și Cipru (-3%).

Pentru chirii, atunci când se compară al doilea trimestru al anului 2020 cu 2010, prețurile au crescut în 25 de state membre ale UE și au scăzut în două, cu cele mai mari creșteri în Estonia (135,8%), Lituania (105,4%) și Irlanda (62,3%). Scăderi au fost înregistrate în Grecia (-25,2%) și Cipru (-4,8%).

(Pentru a vizualiza tabelul la dimensiune maximă apăsaţi click pe fotografie)

În România, în ciuda pasiunii pentru proprietate, creşterea chiriilor a depăşit-o pe cea a preţurilor locuinţelor, cu circa 15%, faţă de 7%-8%, semn că pretenţiile proprietarilor sunt de multe ori exagerate şi nu reflecta deloc calitatea produselor rezidenţiale scoase la închiriat.