Chiuariu: O opinie nu atrage răspunderi penale, în cazul Poşta am lucrat doar cu documente originale

Fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, judecat pentru corupţie, în dosarul Poşta Română, alături de fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy, a spus că, în cazul avizului pe care l-a dat privind înstrăinare unui teren al Poştei Române către o firmă, a avut avize anterioare de specialitate de la Ministerul Finanţelor Publice, dar şi de la doi judecători.

Astfel, Chiuariu a declarat în faţa instanţei că lui i se „impută o opinie” şi că inclusiv la acest moment consideră că opinia sa este una corectă „pentru că a fost bazată pe acte autentice ce se bucură de prezumţia de legalitate”.

„Ministerul Finanţelor Publice a spus clar că acest teren nu era în proprietatea publică a statului, de altfel încă de la HG 371/98 încoace, când Poşta a devenit societate, ea nu mai putea deţine bunuri în administrare, iar de la acel moment orice discuţie a încetat. Cert este că, în mod fundamental, o opinie nu poate produce prejudiciu materiale, nu poate atrage răspunderi penale şi nici juridice. Spun procurorii anticorupţie că scopul era avantajarea unor persoane sau a unor firme pe care eu nu le cunosc şi de altfel nici în rechizitoriu nu se probează astfel de legături”, a arătat Chiuariu în faţa celor cinci judecători.

În legătură cu acuzaţia procurorilor potrivit căreia Chiuariu ar fi urgentat emiterea acelui aviz, acesta a arătat că, la momentul plecării sale de la minister, a cerut o centralizare a avizelor date în mandatul său, context în care a constatat că, din 151 de avize semnate ca ministru al Justiţiei, 77 „au avut aceeaşi rută şi metodă de avizare ca şi cel imputat de procuror, respectiv luni au intrat în minister, iar marţi au ieşit avizele”.

„Înaintea mea la avizare au fost doi judecători, dintre care unul de carte funciară, iar ambii au aprobat acel proiect de hotărâre”, a mai spus Chiuariu, adăugând că, de la vârsta de 21 de ani, de când a intrat în politică, a exercitat numeroase funcţii publice „cu onestitate” şi că el nu este unul din acei politicieni care s-au îmbogăţit din această activitate, mărturie stând declaraţiile sale de avere.

În schimb, a mai spus el, timp de şapte ani imaginea sa publică a avut de suferit de pe urma acestui caz, care în opinia sa nu este o reflecţie a realităţii şi care ar fi survenit ca urmare a controlului de fond declanşat la Secţia a II-a penală din DNA în vremea mandatului său.

Completul de cinci judecători a rămas luni în pronunţare în dosarul Poşta Română şi urmează să stabilească un verdict în 24 ianuarie.

Procurorii anticorupţie au cerut luni, la instanţa supremă, în dosarul Poşta Română, pedepse cuprinse „în limitele speciale prevăzute de lege”, respectiv între 5 şi 15 ani de închisoare în cazul foştilor miniştri Zsolt Nagy şi Tudor Chiuariu, pe care îi acuză de abuz în serviciu.

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), condus de preşedintele instanţei, Livia Stanciu, dezbate recursurile făcute de procurorii anticorupţie şi de inculpaţii din dosarul cunoscut ca „Poşta Română”, în care sunt judecaţi, alături de alte persoane, foştii miniştri de la Comunicaţii şi, respectiv, Justiţie Zsolt Nagy şi Tudor Chiuariu.

În 27 noiembrie 2012, fostul ministrul al Justiţiei Tudor Chiuariu a fost achitat, în acest dosar, pentru abuz în serviciu, de un complet de trei judecători ai ICCJ. Instanţa supremă a reţinut atunci, în cazul lui Chiuariu, că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

Fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy a fost condamnat, tot la fondul dosarului, la trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare.

În acest dosar au mai fost condamnaţi Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), care a primit şase ani de închisoare, Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR – cinci ani şi jumătate de închisoare, Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR – cinci ani de închisoare şi Ioan Folfă, administratorul societăţii Topcadex 99 – un an de închisoare cu suspendare.

Potrivit anchetatorilor, în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a SC Imopost Developements SA, demers în care au fost implicaţi şi doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a „clarifica” situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel firma menţionată.

Prejudiciul în acest caz este estimat de DNA la 8.619.787 de euro.