Christine Lagarde atacă băncile pe tema blocării reformei din sistem

Adaugă-ne ca sursă preferată

În prezent, băncile deţin mai mult capital decât aveau la începutul crizei financiare, când plătitorii de taxe au fost nevoiţi să sprijine acest sector, a explicat oficialul FMI.

‘Vestea proastă este că progresul înregistrat în rezolvarea problemelor din sistemul bancar este încă prea lent şi încheierea reformei este încă departe’, a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional, într-o conferinţă desfăşurată la Londra.

Sarcina reformării sistemului bancar este complexă, iar progresele în această direcţie sunt împiedicate de lobby-ul puternic al acestei industrii şi de extenuarea care se instalează într-un demers îndelungat, susţine Christine Lagarde, adăugând că principala problemă o reprezintă situaţia băncilor prea mari pentru a da faliment (too-big-to-fail), care încă nu a fost rezolvată.

Conform estimărilor FMI, subvenţia implicită sau costurile de finanţare mai reduse de care au beneficiat băncile considerate prea mari pentru a da faliment se ridică la aproximativ 70 DE miliarde de dolari în SUA şi până la 300 de miliarde de dolari în zona euro.

De aceea, Christine Lagarde a cerut autorităţilor globale de reglementare să ajungă la un acord privind modul în care sunt închise marile bănci care se confruntă cu probleme.

‘Există un gol în sistemul financiar în acest moment şi este de competenţa statelor să ţină cont în primul rând de stabilitatea financiară mondială şi apoi de temerile lor provinciale’, a afirmat directorul general al Fondului Monetar Internaţional.

În perioada ce a trecut după 2000, activele băncilor au crescut în mod dramatic, astfel că în multe ţări primele trei bănci deţin cel puţin 40% din totalul activelor bancare, iar în ţări precum Canada, Franţa şi Spania nivelul este de cel puţin 60%. Aceasta înseamnă că problemele sau chiar falimentul unei bănci importante ar putea arunca întregul sistem financiar al ţării într-un haos. Problema s-a agravat în timpul crizei financiare din 2007 – 2008, când multe guverne au intervenit în sectorul bancar şi au luat măsuri pentru a evita colapsul băncilor.

FMI aprecia recent că eliminarea completă a subvenţiilor pentru instituţiile financiare prea mari pentru a da faliment ar putea fi imposibilă, deoarece guvernele nu pot prezice totul, iar uneori salvarea unei bănci ar putea fi o soluţie mai bună pentru economie decât colapsul.

În schimb, Fondul susţine că organismele de reglementare ar trebui să se concentreze pentru a se asigura că probabilitatea de faliment a băncilor este mai mică prin măsuri de genul creşterea calităţii şi mărimii rezervelor de capital.

În plus, FMI recomandă ca băncile să fie obligate să plătească o taxă pe baza mărimii pasivelor lor.