Declaraţiile vin cu puţin timp înainte de şedinţa de politică monetară a BCE din 30 aprilie. Lagarde a dat asigurări că BCE este pregătită să acţioneze dacă va fi necesar.
Conflictul va avea un impact semnificativ pe termen scurt asupra inflaţiei, prin preţurile mai ridicate ale energiei, dar consecinţele pe termen mediu vor depinde de intensitatea şi durata conflictului. „Războiul din Orientul Mijlociu a făcut mult mai nesigure perspectivele şi a creat riscuri ridicate la adresa inflaţiei şi riscuri negative în privinţa evoluţiei economiei”, a declarat Lagarde.
BCE nu se angajează în avans la o traiectorie specifică a ratei dobânzii, a explicat şeful instituţiei.
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 2,6% în martie, de la un nivel de 1,9% în februarie, în urma actualului şoc energetic, conform Eurostat. Ţinta de inflaţie pe termen mediu a BCE este de 2%. Analiştii se aşteaptă acum ca BCE să majoreze de două ori dobânda anul acesta, apreciind că inflaţia rămâne peste ţintă în următorii ani.
Luna trecută, Banca Centrală Europeană a menţinut nemodificate ratele dobânzilor, dar a semnalat că urmăreşte cu atenţie riscurile la adresa inflaţiei şi creşterii economice de pe urma majorării preţului petrolului şi este pregătită să acţioneze, dacă va fi necesar.
Scenariul de bază al BCE prevede o inflaţie de 2,6% anul acesta, de la aproximativ 2% anul trecut. În scenariul „nefavorabil”, inflaţia va depăşi 4% în semestrul doi din 2026, dar va reveni la ţintă până la mijlocul anului viitor, iar în cazul scenariului „sever”, inflaţia va depăşi la începutul anului viitor 6% şi nu va reveni la ţintă în anii următori.
„Dacă ne aşteptăm ca rata inflaţiei să devieze semnificativ şi persistent de ţintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării aşteptărilor inflaţioniste va deveni acut”, a avertizat recent şeful BCE.
BCE trebuie acum să caute semnele timpurii că şocul energiei se înglobează în dinamicile mai extinse privind inflaţia şi trebuie să identifice potenţialele efecte negative la adresa inflaţiei, inclusiv evoluţia salariilor şi a aşteptărilor inflaţioniste. „Dacă deviaţiile aşteptate de la ţinta noastră de inflaţie sunt mai mari şi mai persistente, necesitatea de a acţiona devine mai puternică”, a declarat Lagarde.