Christine Lagarde, BCE: Euro ne dă o mai mare suveranitate într-o lume turbulentă

„Ne confruntăm cu sporirea tensiunilor geopolitice, mai ales războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei, care cer decizii colective curajoase. Ne confruntăm cu accelerarea crizei climatice, pe care o putem rezolva doar împreună: emisiile de CO2 nu se opresc la frontiere. Şi ne confruntăm cu dificultăţi fără precedent la adresa competitivităţii noastre din cauza politicilor industriale şi energetice în alte părţi ale lumii”, se arată într-un articol comun, semnat de către Christine Lagarde, alături de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola şi şeful miniştrilor de Finanţe din zona euro, Paschal Donohoe.

Lansat de 11 ţări la începutul anului 1999, euro a rămas o monedă electronică în primii săi trei ani. Acum, zona euro include 20 de ţări, fiind metoda de plată pentru aproximativ 350 de milioane de persoane.

„A făcut viaţa mai simplă pentru cetăţenii europeni, care pot compara cu uşurinţă preţurile, comerţul şi călătoriile. Ne dă stabilitate, ne protejează creşterea şi locurile de muncă în perioadele de criză”, susţin liderii UE.

La 1 ianuarie 2024 euro marchează un sfert de secol, demonstrând rezistenţa aranjamentului monetar a cărui dezintegrare a fost deseori previzionată.

De exemplu, în timpul crizei datoriilor suverane din Grecia, izbucnită în 2015, fostul preşedinte al Rezervei Federale a SUA, Alan Greenspan, spunea că „este doar o chestiune de timp până când toată lumea va recunoaşte că separarea este cea mai bună strategie”. Grecia nu a părăsit zona euro, şi la începutul anului 2023 a fost admis un nou membru, Croaţia.

Eforturile României şi Bulgariei de a adera la euro nu au fost la fel de norocoase. Candidatura României a fost afectată de disputele interne, iar Bulgaria a fost nevoită, în 2023, să abandoneze planul de a se alătura euro la 1 ianuarie 2024.

Deşi adoptarea euro este teoretic o condiţie pentru aderarea la UE, Cehia, Ungaria, Polonia şi Suedia nu par interesate.

„În timp ce unele state sunt, în prezent, în proces de aderare la UE, trebuie să ne menţinem capacitatea de a acţiona decisiv. Extinderea şi aprofundarea nu se exclud reciproc. Dar extinderea ar putea necesita schimbări le modului de organizare a UE”, susţin liderii blocului comunitar.