1EUR = 4.7556 RON | Bucureşti 25 º

Finanţe şi bănci

Cine pierde şi cine câştigă din creşterea preţului aurului? Principalii actori: bondurile cu randamente negative, francul elveţian şi petrolul

În ultimele trei luni, preţul aurului a doborât record după record, ajungând la nivelul înregistrat în 2013, peste 1.500 de dolari pe uncie, iar analiştii nu exclud ca valoarea sa să crească încet către cea din 2011, de 1.800 de dolari. Odată cu aurul, creşte şi preţul argintului, războiul valutar e deja declanşat, miza pe francul elveţian începe să crească, iar preţul petrolului scade, aducând cu el perspective de încetinire a comerţului cu materii prime şi încetinirea creşterii economice. Totodată, băncile centrale ale lumii îşi regândesc poziţiile asupra modului de constituire a rezervelor valutare.

Creşte preţul aurului şi odată cu el şi cel al argintului. Obligaţiunile guvernamentale cu randament negativ, considerate foarte sigure, de genul celor emise de Germania, şi francul elveţian sunt la mare căutare în rândul investitorilor. În schimb, scade preţul petrolului. Războiul economic dintre SUA şi China, cele două mari puteri economice ale lumii în acest moment, va dura o perioadă ceva mai lungă de timp, ceea ce conduce la ideea că scăderea preţului petrolului nu este una accidentală.

Odată cu ea se va reduce cererea de materii prime, care va antrena implicit reducerea producţiei şi comerţului, inclusiv a creşterii economice la nivel mondial. Aurul va ajunge probabil în scurt timp la valoarea de 1.572 de dolari per uncie. Băncile centrale ale lumii, care au strâns până acum 30 de mii de tone de aur în rezervele lor, încep să diversifice locaţia aurului din rezerve. Multe din ţări au început deja să-şi aducă parte din rezervele de aur în ţară. Măsurile sunt luate pentru a limita riscul geopolitic, a cărui consecință ar putea fi, de exemplu, pierderea accesului sau limitarea liberei dispuneri a resurselor de aur păstrate în străinătate.

De ce creşte preţul aurului?

Prețul aurului a început să crească brusc in ultimele trei luni și a atins cel mai înalt nivel din ultimii șase ani. "Motivul principal al creșterii este anxietatea asociată războiului comercial dintre SUA și China", spune Marek Paciorkowski, Director Piețe Financiare, Aforti Exchange SA.

Pe 8 august, uncia de aur costa deja 1.500 de dolari. "Ultima dată când prețul aurului a fost atât de mare a fost în anul 2013. Prețul aurului a crescut cu 16% în ultimele trei luni. Cu toate acestea, cel mai mare preț pentru aur a fost plătit în 2011 - la trei ani după criza globală - când prețul unei uncii depășea 1.800 de dolari. Dar cererea de aur ar putea crește și mai mult. Anxietatea ce începe să se simtă pe piețe este un semnal că din ce în ce mai mulți investitori vor opta pentru aur", subliniază Paciorkowski.

Aurul a fost întotdeauna una dintre cele mai sigure investiții. Aurul prezintă o corelație ușoară sau chiar negativă cu activele dependente de situația economică - iar acest lucru face ca minereul să fie atractiv pentru investitorii care doresc diversificarea sau care au o aversiune mai mare pentru riscuri. Argintul devine, de asemenea, mai scump.  Vedem la nivel global şi o cerere mare pentru alte active considerate sigure, cum ar fi obligațiuni guvernamentale cu dobândă negativă, de genul titlurilor de stat emise de Germania.

În același timp, atmosfera tensionată de pe piață slăbește prețul petrolului, care a înregistrat cel mai mic nivel în ultimele șapte luni. Această situație nu se va schimba rapid, deoarece se așteaptă o perioadă de lungi negocieri pentru obținerea unui consens în relația comercială dintre SUA și China. Și această situație reduce cererea de materii prime.

Francul elveţian, ca principală valută de refugiu, a început la rândul său să crească

Analistul polonez apreciază că războiul comercial al celor mai mari două economii ale lumii nu afectează doar bursele şi că destul de multe turbulențe pot fi observate și pe piața valutară. După anunţarea unor taxe suplimentare impuse de administrația Trump (care urmează să intre în vigoare de la 1 septembrie) pentru produsele din China, chinezii au diminuat valoarea yuanului - care a atins nivelul de aproximativ 7 yuani pentru un dolar, situație care nu a mai fost văzută pe plan mondial din 2008. „În astfel de perioade nesigure, investitorii caută un refugiu sigur. Pentru valute, acest refugiu îl reprezintă acum francul elvețian", spune şeful Aforti Exchange.

Timid, în România, francul elveţian deja a avut o apreciere anul acest de peste 11%, dacă luăm în calcul nivelul francului elveţian de la începutul anului când a fost de 3,919 lei şi nivelul din august când moneda elveţiană a fost cotată cu 4,355 lei. Continuarea tensiunilor pe piaţa valutară mondială vor conduce cel mai probabil la o apreciere şi mai puternică a valutei elveţiene.

Aur - analiză tehnică

După cum explică Marek Paciorkowski, Director Piețe Financiare, Aforti Exchange SA, în analiza sa tehnică privoind evoluţia preţului aurului, „așa cum era de așteptat, cotațiile își continuă trendul ascendent după ce al cincilea val descendent care a încheiat tendința descendentă a fost atins la 1.055 de dolari pe uncie la sfârșitul anului 2015. De atunci, am observat primul val de creșteri, care a ajuns în zona de 1.367 dolari, apoi acesta a fost ajustat la 1.133 dolari.

 

La acest nivel avem o structură de creștere complexă în valul 3, ce ținteste să atingă nivelul de 1.572 dolari, al cărui test este doar o chestiune de timp. Având în vedere modelul valurilor, avem în prezent în vedere al treia sub-val, care va fi ușor ajustat - și poate, bariera de 1.500 USD sau limita superioară a canalului actual de creștere (în jur de 1.510 USD) va fi o rezistență eficientă.

De ce cumpără aur băncile centrale?

Potrivit băncilor centrale, o cantitate cât mai mare de aur îmbunătățește securitatea financiară a țării, aurul fiind considerat un refugiu sigur, deoarece valoarea sa crește de obicei într-un mediu cu risc crescut de crize financiare și politice. „În general, băncile centrale se străduiesc să diversifice locațiile de depozitare pentru resursele lor de aur, de asemenea pentru a limita riscul geopolitic, a cărui consecință ar putea fi, de exemplu, pierderea accesului sau limitarea liberei dispuneri a resurselor de aur păstrate în străinătate", spune Marek Paciorkowski, în analiza sa.

Băncile centrale din lume au aproximativ 30 de mii de tone de aur, Statele Unite au cea mai mare rezervă de aur (8,1 mii tone), Germania (3,4 mii tone), urmate de Italia, Franța, Rusia și China - toate cu aproximativ 2 mii de tone fiecare. În 2019, conform datelor publicate de Banca Națională a României, rezerva de aur a României era de 103,7 tone.

În ultima perioadă se observă un interes din ce în ce mai mare al băncilor centrale în ceea ce privește achiziționarea de aur, ceea ce are, de asemenea, un impact evident asupra creșterii prețului. Banca Națională a Poloniei și-a dublat rezervele de aur. În anii 2018-2019, resursele băncii centrale poloneze au crescut cu 125,7 tone, până la 228,6 tone. Aproape jumătate din aurul polonez va fi readus în țară. De asemenea, băncile centrale din China, India, Kazahstan, Rusia și Ungaria și-au crescut semnificativ activitatea de achiziționare de aur.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO