Potrivit unei fotografii realizată la începutul acestei săptămâni la o benzinărie Gazprom de lângă Sibiu de un cititor ECONOMICA.NET, benzina de 95 costă în staţia Gazprom 5,21 lei litrul, iar motorina standard are un preţ de 5,19 lei pe litru.

Spre comparaţie, Petrom, liderul pieţei de distribuţie a carburanţilor şi compania care, în ultimul timp, are cea mai bună ofertă în staţii, are, în cea mai apropiată staţie de cea a  Gazprom, preţuri de 5,31 lei pe litru la benzină şi 5, 36 lei pe litru la motorină. Deci, la Gazprom, benzina este cu 10 bani mai ieftină, iar motorina cu 17 bani mai ieftină.

În cazul Rompetrol, preţurile medii sunt de 5,52, respectiv 5,56 lei pe litru, iar preţurile din staţii variază cu 5% faţă de preţul de referinţă. La Lukoil, preţurile medii din staţii sunt de 5,52 lei, pentru benzină, şi 5,6 lei pentru motorină.

Potrivit celor mai recente informaţii, compania sârbă NIS, deţinută de Gazprom, are deja cinci benzinării în România, prima benzinărie sub brandul Gazprom fiind deschisă la sfârşitul anului trecut. Până la sfârşitul anului, ruşii vor să aibă 40 de staţii deschise în România.

E benzină sârbească sau românească?

Principala rafinărie a celor de la NIS este situată în oraşul sârbesc Pancevo. Gazprom a investit în ea circa 550 de milioane de euro, şi, după programul de modernizare finalizat în 2012, rafinăria are o capacitate de 3 milioane de tone, egală cu cea a rafinăriei Lukoil de la Ploieşti, de exemplu, dar mai mică decât cea a Petromidia (Rompetrol) sau Petrobrazi (OMV Petrom). Ruşii fie vând în România carburanţi produşi la Pancevo, fie îi cumpără de la unii dintre cei trei producători din România, aceste acorduri fiind o practică pe piaţa românească, pentru minimizarea costurilor.

Într-un interviu recent acordate presei ungare, şeful NIS spunea totuşi că are relaţii comerciale cu competitorii săi din zonă, OMV şi MOL. “Dincolo de competiţie, cooperăm şi pe partea de downstream (sectorul de comercializare a produselor petroliere-n.red.): în Serbia livrăm carburanţi pentru reţeaua lor de staţii, în România şi Bosnia-Herţegovina cumpărăm carburanţi de la ei". Acesta a fost răspunsul lui Kiril Kravchenko, CEO al companiei sârbe NIS, la o întrebare referitoare la relaţia dintre NIS şi celelalte companii petroliere din zonă, MOL şi OMV.

Cum MOL nu produce carburanţi în România, ci îi cumpăra de la producătorii locali, cel mai probabil NIS cumpără carburanţi de la OMV Petrom, la un preţ wholesale (mai mic decât cel retail, din staţii) şi practică un adaos foarte mic sau chiar zero. Compania mizează astfel pe vânzări mai mari, dar profitabilitatea staţiei este afectată.

În politica de preţuri, companiile petroliere iau în calcul atât evoluţia cotaţiilor la ţiţei şi produse petroliere şi cursul de schimb leu-euro, dar şi condiţiile locale, de aceea preţurile la pompă variază semnificativ în funcţie de zona geografică.