Cipru: BCE a ameninţat că va împinge ţara în default. „Ne-am întâlnit cu decizii deja luate”

„Ne-am întâlnit cu decizii care fuseseră deja luate”, a afirmat sâmbătă preşedintele cipriot, potrivit Financial Times.

Ameninţarea a fost formulată la întâlnirea de vineri seară a miniştrilor Finanţelor din zona euro, care l-au determinat pe Michael Sarris, ministrul Finanţelor din Cipru, să impună o taxă specială de 9,9% asupra depozitelor bancare de peste 100.000 euro drept condiţie cheie pentru acordul de finanţare externă de 10 miliarde euro. Depozitele mai mici de 100.000 euro, pragul de garantare în UE, urmează să fie taxate cu 6,75%.

Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor. Deţinătorii de depozite afectaţi urmează să primească drept compensaţie acţiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului.

Anastasiades a apărat taxa specială, afirmând că Bank of Cyprus şi Laiki Bank, cele mai mari bănci din Cipru, s-ar fi prăbuşit imediat dacă BCE ar fi oprit linia de finanţare către Laiki.
Liderul cipriot a afirmat că Ciprul avea de ales între „un scenariu catastrofal, cu faliment dezordonat, sau un scenariu cu o gestionare dureroasă, dar controlată a crizei”.
Astfel, „mii de întreprinderi mici şi mijlocii şi alte firme ar fi ajuns la faliment, sectorul serviciilor ar fi riscat colapsul total, cu o posibilă ieşire din zona euro”, urmată de o devalorizare cu cel puţin 40% a lirei cipriote, odată readpotate, a spus preşedintele.

Pe străzile Nicosiei s-au format sâmbătă cozi de sute de persoane în faţa sucursalelor bancare, în prima zi a unui weekend prelungit cu ocazia unei sărbători naţionale, care are loc luni. Sucursalele bancare erau închise, iar bancomatele afişau lipsă de fonduri.
Autorităţile au precizat că sumele aferente taxei au fost blocate imediat după adoptarea deciziei.
„Ne-au înşelat, au spus că nu s-ar atinge niciodată de depozite”, a spus Andreas Efthymiou, un şofer de taxi, care aminteşte de promisiunea guvernului de a căuta alte variante pentru salvarea băncilor.
Christos Pappas, care lucrează în domeniul serviciilor financiare, susţine că a încercat să-şi transfere pe internet economiile imediat ce a aflat veştile, însă contul fusese deja blocat.

Partidul comunist din Cipru, Akel, care a încercat în toamna anului trecut să blocheze negocierile cu BCE, dar a cedat la aceeaşi ameninţare cu falimentul Laiki, a denunţat acordul şi a propus un referendum privind renunţarea la moneda euro.
Partidul Democrat (Diko), care l-a susţinut pe Anastasiades la alegerile prezidenţiale din luna februarie, a cerut populaţiei să păstreze calmul, precizând că Ciprul a fost „şantajat” la şedinţa Eurogroup.
Se estimează că aproximativ jumătate din depozitele de 68 miliarde euro din sistemul bancar cipriot sunt controlate de entităţi din Rusia, Grecia şi Marea Britanie. Există temeri că deţinătorii străini de depozite vor desfăşura retrageri masive marţi, odată cu redeschiderea băncilor.

„Toate persoanele vizate trebuie să fie informate pentru a putea lua deciziile adecvate”, a declarat directorul general al Bank of Cyprus, Yannis Kypri, înaintea unei şedinţe de urgenţă a bancherilor ciprioţi cu guvernatorul Panicos Demetriades.
Ministrul grec al Finanţelor, Yannis Stournaras, a afirmat că persoanele care au economii la sucursalele elene ale băncilor cipriote nu vor fi afectaţi. Reţelele din Grecia ale Bank of Cyprus şi Laiki (Popular) vor fi despărţite de băncile mamă şi vor fi transferate către o bancă de stat din Grecia, probabil chiar marţi.