Cipru: Contracţie economică de 4%, în 2014, sub estimarea FMI, UE şi BCE

După lungi negocieri, reprezentanţii FMI, UE, BCE au acceptat, în 2013, să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului său financiar. În schimbul asistenţei financiare, Ciprul a acceptat să închidă a doua mare bancă locală, Laiki Bank, şi, de asemenea, să impună pierderi deponenţilor la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă.

Luna trecută, reprezentanţii FMI, UE şi BCE au estimat că economia cipriotă se va contracta anul acesta cu 4,2%, faţă de un declin de 4,8% estimat anterior.

Chrystalla Georghadji a citat datele statistice care indică o scădere a PIB de 4,1% în primul trimestru din 2014, faţă de un declin de 5% în precedentele trei luni. ‘Pe baza acestor date, proiecţia creditorilor internaţionali privind un declin de 4,2% anul acesta este mai degrabă pesimistă. Ne aşteptăm la o contractare a economiei de aproximativ 4% în 2014’, a afirmat oficialul cipriot.

În 20 iunie, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a apreciat că revenirea Ciprului pe pieţele financiare internaţionale, printr-o emisiune de obligaţiuni pe cinci ani în valoare de 750 milioane de euro, este pozitivă, însă a avertizat că riscurile la adresa perspectivei economice se menţin.

Emisiunea de obligaţiuni, cu un randament de 4,8%, vine la doar 15 luni de când Ciprul a beneficiat de un pachet de asistenţă fianciară şi la trei ani de când ţara a pierdut accesul la pieţele financiare internaţionale. Fitch apreciază că nicio altă ţară care a solicitat asistenţă financiară nu a revenit atât de repede pe pieţele de capital. Irlanda şi Portugalia au avut nevoie de 20 de luni, iar Grecia de aproximativ patru ani, se arată în raportul agenţiei.

De asemenea, guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului a anunţat că vor fi ridicate toate restricţiile asupra mişcărilor de capital. Controalele interne au fost deplin ridicate în mai dar încă există controale la tranzacţiilor externe.

În luna martie 2013, Ciprul a luat o decizie fără precedent în zona euro, aceea de a impune restricţii asupra mişcărilor de capital. Scopul acestei măsuri a fost acela de a se evita o fugă la ghişeele băncilor, după ce deponenţii au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă. Treptat, aceste restricţii au fost relaxate, retragerile de numerar de la ATM-uri fiind limitate la 300 de euro pe zi.

Ciprul beneficiază de un rating ‘Caa3’ din partea Moody’s Investors Service, de un calificativ ‘B’ din partea Standard & Poor’s şi ‘B minus’ din partea Fitch Ratings, ceea ce plasează acest stat sub nivelul recomandat pentru investiţii (investment grade).

Marţi, cel mai mare grup bancar cipriot, Bank of Cyprus (BoC), a anunţat că va discuta problemele legate de capital şi finanţare la reuniunea generală a acţionarilor din 26 iunie.

Conducerea băncii a precizat că vor fi explorate opţiunile privind capitalul care ar putea accelera restructurarea băncii.

Bank of Cyprus, prezentă şi în România, este una din cele patru bănci cipriote care participă la testele de stres derulate de BCE în acest an.

Rezultatele trimestriale arată că în perioada ianuarie-martie 2014 BoC a înregistrat primul profit din ultimele şapte trimestre.