Ciprul a aprobat programul de privatizări cerut de FMI, CE şi Banca Mondială

Reuniţi într-o sesiune extraordinară organizată cu o zi înainte de expirarea termenului limită impus de creditorii internaţionali, 30 din cei 56 de parlamentari ciprioţi au aprobat o versiune amendată a proiectului de lege cu privire la privatizări, după ce o primă variantă a acestei legi a fost respinsă săptămâna trecută.

Partidele de stânga au respins planul de privatizări, care prevede transformarea companiilor de electricitate, telecomunicaţii şi autoritatea portuară în societăţi pe acţiuni şi căutarea de investitori strategici. De asemenea, aproximativ 1.000 de angajaţi din companiile vizate au organizat acţiuni de protest în faţa Parlamentului din Nicosia.

Cu toate acestea legea a fost aprobată graţie sprijinului oferit de partidul de centru-dreapta Diko. ‘Acesta nu este sfârşitul drumului. Moţiunea demarează procesul de privatizări dar nu rezolvă esenţa problemei’, a declarat preşedintele partidului Diko, Nicolas Papadopoulos, care a subliniat că Parlamentul se va implica în mod activ în procesul de privatizare.

Potrivit termenilor acordului convenit cu creditorii internaţionali, Ciprul ar urma să strângă 1,4 miliarde de euro din privatizări pentru a-şi reduce datoriile până în 2018.

În luna martie 2013, Ciprul a fost la un pas de colapsul economic, din cauza expunerii mari a băncilor sale faţă de Grecia dar şi a derapajului fiscal. În schimbul unui program de ajutor de 10 miliarde de euro acordat în luna martie 2013 de creditorii internaţionali, Ciprul a acceptat să restructureze sistemul bancar dar şi să privatizeze principalele servicii publice.

Ciprul a devenit a cincea ţară dintre cele 18 state ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.