Ciprul alege duminică, în turul doi, un nou preşedinte care să înfrunte criza

Nicos Anastasiades, un proeuropean de dreapta care a obţinut 45,4% din voturile exprimate în primul tur al alegerilor, la 17 februarie, este considerat favorit în faţa lui Stavros Malas (26,9%), un independent care se bucură de susţinerea partidului comunist Akel ce domină Guvernul extrem de nepopularului preşedinte în exerciţiu Demetris Christofias.

Un avocat, în vârstă de 66 de ani, şi totodată un veteran al politicii cipriote, Anastasiades apreciază că planul de salvare este indispensabil şi se declară pregătit pentru măsuri radicale în vederea obţinerii încrederii creditorilor.

Malas, un cercetător genetician, în vârstă de 45 de ani, se teme, pe de altă parte, ca austeritatea să nu afecteze şi mai mult economia ţării şi oferă asigurări că Ciprul se poate redresa, cu condiţia să „regăsească o cale a creşterii” economice.

Însă ultimele previziuni ale Comisiei Europene (CE) oferă puţine speranţe. Economia, care s-a contractat cu 2,3% în 2012, ar urma să continue să înregistreze o scădere în 2013, de minus 3,5%, iar o relansare economică este previzibilă abia din 2016.

În paralel, ţara negociază începând din iunie cu Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) un plan de salvare evaluat la 17 miliarde de eruo, echivalentul PIB-ului său anual.

Cu privire la problema sensibilă a privatizărilor reclamate de către Troika, dar respinse de către Guvernul în exerciţiu, Anastasiades a anunţat vineri seara, într-o dezbatere televizată cu adversarul său, că este de acord cu „denaţionalizarea companiilor de stat care şi-au trăit traiul”, însă nu a celor „care fac profit”.

„Am tatonat ţări în vederea unui împrumut (…) pe termen scurt pentru finanţele publice, cu scopul de a ne acorda un răgaz pentru a negocia” planul de salvare, a adăugat el.

Malas a apreciat la rândul său că, dacă este reţinut „scenariul minim” pentru nevoile financiare ale băncilor, „nu va mai fi nevoie de privatizări”.

– Risc „real” de default

Potrivit unui raport al fondului Pimco, sistemul bancar, afectat de expunerea sa la datoria greacă, are nevoie, numai el, de un ajutor evaluat între 5,98 şi 8,86 de miliarde de euro, în cadrul planului de salvare.

Conducătorul Mecanismului European de Stabilitate (MES) Klaus Regling a apreciat joi că Ciprul prezintă un risc pentru întreaga zonă euro, iar agenţia Standard & Poor’s a vorbit miercuri despre un risc „real” de default.

Malas întâmpină probleme în faţa lui Anastasiades, din cauza lipsei de experienţă politică – în care a intrat abia în 2011 – şi a legăturilor sale cu Guvernul în exerciţiu, în care a fost ministru al Sănătăţii până la sfârşitul lui 2012.

Pentru a câştiga teren, el nu poate conta pe ajutorul lui Giorgos Lillikas, alt candidat independent susţinut de către socialişti, clasat pe poziţia a treia, cu 24,9% din voturile exprimate în ptimul tur, care i-a împins pe primii doi în turul doi cu un scor apropiat.

În opinia politologului Christopheros Christophorou, „învingătorul va avea ca provocare principală semnarea planului de salvare şi gestionarea crizei economice. Dacă este ales Anastasiades, acest lucru ar putea permite apariţia unei atmosfere de înţelegere între Nicosia şi Buxelles”.

O victorie a lui Anastasiades va însemna că Ciprul va avea un guvern în mod clar proeuropean, pentru prima dată de la aderarea sa la UE, în 2004.

În paralel, comunitatea internaţională va aştepta de la succesorul lui Christofias să scoată din impas negocierile purtate sub egida ONU în vederea reunificării insulei împărţite în urma invaziei turce, în 1974.