Circa 30% din contractele de achiziţii directe făcute de spitalele din România sunt suspecte

Domeniul sănătăţii din România a fost zguduit, în ultimul an, de o serie de scandaluri legate de achiziţii de medicamente şi echipamente medicale la preţuri supraevaluate.

Una din metodele cele mai utilizate de păcălire a autorităţilor este spargerea unei achiziţii importante în mai multe, mai mici ca valoare, pentru materiale similare, pentru a nu fi organizată o licitaţie transparentă, susţine şeful ANAP.

„Dacă sunt mai multe achiziţii directe de produse similare, dar cu coduri diferite şi menţionate separat, e posibil să fie o neregulă. Încercăm să impunem o uniformizare a produselor şi o standardizare a procedurilor. În domeniul sănătăţii sunt cele mai multe nereguli. 25-30% din numărul de achiziţii directe sunt suspecte”, a afirmat Puşcaş.

Potrivit noii legi din domeniul achiziţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial în luna mai a acestui an, o autoritate contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 132.519 lei.

În cazul achiziţiei de lucrări, regula se aplică dacă valoarea estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică de 441.730 lei. În scopul evitării declanşării de licitaţii, multe instituţii sparg contractele mai mari în unele mai mici, pentru a putea cumpăra direct produsele respective de la anumiţi furnizori.

La finalul lunii noiembrie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Radu Macovei, fost manager al Spitalului Floreasca, Ioan Lascăr, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică din cadrul spitalului, precum şi faţă de doi şefi ai biroului de achiziţii al unităţii sanitare şi doi reprezentanţi ai societăţii Gemedica pentru abuz în serviciu şi spălare de bani.

Acuzaţiile vizează achiziţionarea de echipamente medicale supraevaluate în valoare de 18,64 milioane lei, prejudiciul adus spitalului fiind evaluat la peste şase milioane de lei.