Cîţu vrea ca mandatele de conducere din administrația publică să fie de trei ani și să poată să fie reînoite numai o dată

„Voi propune coaliţiei, luni, ca posturile de conducere să fie cu mandat în administraţia publică, cu evaluare la trei ani, să ai maxim două mandate, după care trebuie să te mişti în cadrul administraţiei. Asta înseamnă un corp de funcţionari publici aşa cum se face în toate ţările dezvoltate şi cum noi încă nu avem”, a arătat premierul, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

El a subliniat că prin noua lege a salarizării preşedintele ţării va avea cel mai mare salariu din sectorul bugetar, iar veniturile vor fi acordate în baza performanţei.

„Obiectivul meu nu este acela de a elimina ceva, este acela de a reaşeza modul în care veniturile sunt alocate în sectorul public. Dorim să facem această legătură directă între performanţă şi venituri. În acelaşi timp avem şi câteva alte principii. Unul care a fost enunţat de foarte multe ori în spaţiul public, era vorba de salariul preşedintelui – să fie cel mai mare în sectorul bugetar. De aici au fost tot felul de excepţii date. Vrem să corectăm aceste excepţii. Noua lege a salarizării unitare vrea să facă această modernizare”, a spus premierul.

Cîţu a precizat că are susţinerea PNL pentru implementarea reformelor.

„Cu siguranţă, PNL este un partid care îşi doreşte reformă şi veţi vedea că vom face reformă împreună, alături de PNL. Aţi văzut liderii PNL care susţin reforma şi în spaţiul public, exact în direcţia pe care am enunţat-o. Noi avem un program de guvernare, acolo sunt enunţate clar principiile pe care vrem să le punem la baza acestei societăţi, pe care o clădim acum şi îmi este clar că am susţinerea PNL”, a afirmat el.

Premierul a menţionat că în 2020 România a avut una dintre cele mai mici rate ale şomajului din Uniunea Europeană şi cea mai mare creştere economică în trimestrul IV.

„Au fost 1.400.000 de oameni în şomaj tehnic – sume care au fost plătite de la bugetul de stat. După aceea am ajutat revenirea acestora la locul de muncă, prin plata a 41,5% din salariul brut. Dacă ne uităm la cifre, vedem că nu am pierdut locuri de muncă, din contră, rata şomajului a scăzut constant anul trecut şi avem una dintre cele mai mici rate ale şomajului din Uniunea Europeană – şi faptul că aceste efecte nu se văd în economie, pentru că avem şi cea mai mare creştere din UE în trimestrul IV. Deci este clar că economia a performat, că locurile de muncă au rămas. Ne uităm la consum… veniturile au fost acolo. Deci, sumele alocate de la buget au suplinit acest cost”, a precizat Cîţu.