Clienţii companiilor amendate de CC pentru practici anticoncurenţiale pot cere despăgubiri

„Independent de sancţiunile aplicate de Consiliul Concurenţei, persoanele fizice sau juridice au dreptul la acţiuni pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat lor printr-o practică anticoncurenţială prohibită potrivit legii interne şi Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene”, a declarat Mihaela Ion la conferinţa MEDIAFAX Talks about Competition.

Avocata de la Popovici Niţu&Asociaţii a arătat că orice persoană poate solicita despăgubiri pentru prejudiciile suferite ca urmare a existenței unui contract sau comportament susceptibil să restrângă concurenţa, iar acţiunea în justiţie poate fi intentată atât înainte, cât şi după emiterea unei decizii de sancţionare de către Consiliul Concurenţei.

Mihaela Ion a completat că, potrivit practicii Uniunii Europene, chiar și o parte contractantă la o înțelegere care restrânge concurența se poate îndrepta cu o acțiune în despăgubiri împotriva co-contractantului său pentru a obține repararea prejudiciului suferit.

Dreptul UE permite însă existența unei norme naționale care limitează posibilitatea uneia dintre părțile la un acord anticoncurențial să-şi invoce propriul comportament ilegal de a obține despăgubiri dacă se demonstrează că respectiva parte este semnificativ răspunzătoare pentru distorsionarea concurenței.

„Instanța națională este cea care trebuie să determine dacă partea (care pretinde că fost prejudiciată prin încheierea respectivului acord anticoncurențial) se află într-o poziție de inferioritate față de cealaltă parte, poziție ce i-a compromis sau chiar i-a eliminat acestuia libertatea de a negocia termenii și condițiile respectivului acord”, a explicat avocatul de la Popovici Niţu & Asociaţii.

Acţiunile în despăgubire pot fi intentate atât de cei afectaţi direct de către un comportament anticoncurenţial, cât şi de persoanele afectate în mod indirect, de exemplu, de persoanele care cumpără bunuri şi servicii de la cei afectaţi în mod direct. Dacă un bun sau serviciu este achiziţionat la un preţ excesiv, nu se poate considera că nu s-a produs un prejudiciu datorită faptului că bunul sau serviciul a fost revândut.

Acţiunea în justiţie va putea fi intentată pentru consumatori şi de către asociaţiile de protecţie a consumatorilor legal înregistrate, precum şi de către asociaţiile profesionale sau patronale pentru membrii acestora afectaţi de o practică anticoncurenţială, pe baza atribuţiilor acestora şi a împuternicirilor primite în acest sens.

Mihaela Ion a arătat că Consiliul Concurenţei poate înainta observaţii instanţelor naţionale, care sunt ţinute de confidenţialitate privind secretele de afaceri și a alte informații calificate drept confidențiale.

Cei care se consideră prejudiciaţi pot intenta acțiuni de sine-stătătoare (stand-alone), al căror termen general de prescripție este de trei ani de la momentul la care persoana prejudiciată a cunoscut sau trebuia să cunoască fapta și făptuitorul.

De asemenea, există varianta unor acțiuni subsecvente (follow-on), unde termenul special de prescripție pentru persoanele fizice sau juridice, care se consideră prejudiciate printr-o practică anticoncurenţială interzisă de prezenta lege, este de doi ani de la data la care decizia Consiliului Concurenţei, pe care se întemeiază acţiunea în subsidiar, a rămas definitivă ori a fost menţinută, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Deciziile Consiliului Concurenţei prin care sunt aplicate amenzi, rămase definitive ori menţinute, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, creează o prezumţie privind existenţa faptului ilicit cauzator de prejudicii.