Cluj: Clădire istorică evaluată la 5 milioane de euro, retrocedată urmaşilor familiei Banffy

Avocatul Romulus Luca, care a reprezentat interesele celor cinci moştenitori ai contesei Banffy Maria, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că procesul de revendicare pentru clădirea din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca a început în anul 1999.

„Procesul de revendicare a clădirii din Piaţa Unirii nr. 10, aşa-numitul Palat Josika, a fost început în anul 1999, de către tatăl meu. Curtea de Apel Cluj s-a pronunţat în 6 decembrie 2013, constatând că statul român a preluat fără titlu imobilul şi a dispus radierea dreptului de proprietate al SC Unita Turism şi predarea posesiei către urmaşii familiei Banffy. Sentinţa nu este irevocabilă, însă este executorie. Mai este cale de recurs la ICCJ, dar acest lucru nu suspendă executarea. S-au început demersuri de către moştenitori pentru a intra în posesia întregului imobil, care are o suprafaţă utilă de peste 2.000 de metri pătraţi, şi negocieri cu actualii chiriaşi. În opinia mea, valoarea imobilului ar fi cam de 5 milioane de euro”, a spus Luca.

Potrivit acestuia, la începutul săptămânii viitoare, în prezenţa executorului judecătoresc, se va negocia cu actualii chiriaşi plata chiriei către moştenitorii familiei Banffy, iar dacă nu se va ajunge la o înţelegere, aceştia urmează să fie evacuaţi din imobil.

Luca a afirmat că imobilul a fost revendicat de cinci persoane – Cristina Bojthe, Toma Ştefan Andrei Banffy, Adalbert Iosif Banffy, Andras Jozsef Banffy şi Clara Fruszina Banffy, moştenitorii contesei Maria Banffy, decedată în 1984, care dobândise proprietatea de la contesa Paula Bethlen (născută Josika).

Directorul SC Unita Turism Cluj, Alexandru Apahidean, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că sentinţa Curţii de Apel Cluj va fi atacată cu recurs la ICCJ.

„Noi ne pregătim să punem în aplicare sentinţa dată, care este executorie, dar o vom ataca cu recurs la ICCJ. Ni se pare normal ca urmaşii fostului proprietar să ceară înapoi imobilul, dar nemulţumirea noastră este că statul român face dreptate acestora printr-o nedreptate. Statul nu trebuia să privatizeze clădirea. Nu înţeleg de ce atâta grabă, dacă mai există o cale de atac. Noi ne pregătim să părăsim clădirea şi să revenim dacă vom câştiga la ICCJ. Dacă pierdem şi la ICCJ, deschidem proces împotriva statului român prin AVAS, urmaşul FPS”, a spus Apahidean.

Potrivit acestuia, în clădirea respectivă a funcţionat înainte de 1989 fostul Oficiu Judeţean de Turism (OJT) Cluj, care s-a transformat după 1990 în SC Turism Transilvania. La privatizarea acesteia, SC Unita Turism a cumpărat acţiunile de la FPS şi SIF.

„Clădirea a fost cumpărată de la statul român”, a subliniat Alexandru Apahidean.

Palatul Josika, construit în secolul al XVI-lea, a fost reşedinţa fostului comite al Clujului, Josika Antal, iar ulterior imobilul a aparţinut familiei contesei Banffy Maria. Imobilul figurează pe lista monumentelor istorice.

O altă clădire din Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, Palatul Banffy, fostă reşedinţă din secolul al XVIII-lea a guvernatorului Transilvaniei, contele Banffy Gyorgy, altă ramură a familiei decât cea care a revendicat Palatul Josika, este, de asemenea, revendicată de mai multe persoane.

Palatul Banffy a fost construit între anii 1774 şi 1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, fiind unul dintre cele mai importante edificii baroce ale secolului al XVIII-lea din Cluj-Napoca.

Clădirea adăposteşte din anul 1951 Muzeul Naţional de Artă Cluj-Napoca, cu un patrimoniu de pictură, grafică şi artă decorativă de peste 13.000 de lucrări, instituţia aflându-se în subordinea Consiliului Judeţean Cluj.

„A fost deschis, după anul 2000, un proces de revendicare a palatului de către urmaşii unei servitoare, româncă, care a lucrat pentru ultimul descendent al familiei Banffy. Procesul nu este finalizat, nu s-a făcut punerea în posesie”, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan.

De asemenea, alte clădiri din centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca au fost revendicate de Biserica Romano-Catolică, unele fiind retrocedate.