Cod roşu în Sănătate: pandemia de COVID-19 – marea provocare a sistemului sanitar

Pandemia de COVID-19 a pus sistemul sanitar românesc, în acest an, la cea mai grea încercare. Medicii s-au văzut nevoiţi să se adapteze din mers la acest nou virus, care aducea cu el o serie de necunoscute - mod de transmitere, simptome, tratament, evoluţie. Au fost redactate protocoale terapeutice, iar INSP a actualizat periodic definiţiile de caz.
Economica.net - mar, 29 dec. 2020, 09:38
Cod roşu în Sănătate: pandemia de COVID-19 - marea provocare a sistemului sanitar

Odată cu creşterea numărului de îmbolnăviri, problemele din sistem s-au acutizat – personal medical suprasolicitat, spitale aglomerate, lipsa locurilor la ATI. Toate acestea au determinat autorităţile să vină cu soluţii – au fost suplimentate locurile în spitale la Terapie Intensivă, iar studenţii de la Medicină din anii terminali s-au alăturat voluntar cadrelor sanitare din prima linie, pentru îngrijirea bolnavilor de COVID.

Primul caz de infecţie confirmat cu COVID în ţara noastră a fost înregistrat în data de 26 februarie, în următoarele 12 zile fiind confirmate câte unul – două cazuri zilnic. Începând cu data de 10 martie, trendul ascendent s-a accelerat, ajungându-se în luna noiembrie la peste 10.000 de îmbolnăviri pe zi cu noul coronavirus. Şi numărul de decese a crescut în timp. Primul caz în ţara noastră a fost înregistrat pe 22 martie, la un bărbat de 67 de ani, care avea comorbidităţi. În 11 noiembrie, s-a atins un record – peste 200 de decese într-o singură zi. În luna decembrie s-a înregistrat un trend descrescător al îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, însă numărul celor aflaţi în stare critică la ATI s-a menţinut ridicat, în multe spitale nemaiexistând locuri.

Potrivit ultimelor date INSP, peste 84% din totalul deceselor înregistrate de la începutul pandemiei au fost la persoane peste 60 ani, iar aproape 60% – la bărbaţi. Peste 95% dintre persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

La începutul pandemiei, cele mai multe cazuri înregistrate au fost la persoane care reveniseră în ţară din străinătate, ulterior având loc o transmitere comunitară. Cei mai expuşi la îmbolnăvire au fost angajaţii din sistemul sanitar, de la începutul pandemiei peste 9.000 de cadre medicale fiind infectate cu SARS-CoV-2.

La sfârşitul lunii februarie, primele măsuri au vizat instituirea carantinei pentru persoanele care soseau din zonele cu număr mare de cazuri din Italia, lista fiind actualizată periodic cu zonele şi ţările cu risc epidemiologic ridicat. De asemenea, s-a înfiinţat un grup de comunicare strategică, sub conducerea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, cu reprezentanţi din instituţiile implicate, astfel încât presa şi cetăţenii să fie informaţi operativ din surse oficiale.

***

Încă de pe 13 februarie, a fost confirmat un caz de coronavirus la un român – o persoană de pe nava de croazieră Diamond Princess, aflată în apele teritoriale japoneze. Cetăţeanul român a fost transferat pentru izolare şi tratament la un spital japonez specializat pentru asemenea situaţii, ulterior fiind confirmat şi un al doilea caz. Pe vas se aflau 17 cetăţeni români (15 membri ai echipajului şi 2 pasageri). În următoarele zile, mai mulţi români aflaţi pe vas au fost repatriaţi cu o aeronavă specială a Ministerului Apărării Naţionale şi au fost carantinaţi pentru 14 zile.

Pe 26 februarie, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Victor Costache, anunţa că primul caz din România confirmat de infectare cu coronavirus este la un bărbat dintr-o localitate din judeţul Gorj, care a intrat în legătură cu un cetăţean italian din Rimini, infectat cu SARS-CoV-2, venit în zonă în perioada 18 – 22 februarie. Acesta a fost transportat la Spitalul de Boli Infecţioase ”Matei Balş” din Bucureşti. „Starea bărbatului este bună, nu manifestă simptome şi nu trebuie să ne alarmăm. Este vorba despre o persoană total asimptomatică”, spunea atunci Victor Costache.

Din acel moment, România a intrat în ‘zodia’ pandemiei, iar autorităţile au început să impună restricţii şi să ia măsuri de izolare sau carantinare. Totul a culminat cu decretarea, pe 16 martie, pentru 30 de zile, a stării de urgenţă, de către preşedintele Klaus Iohannis. Pe 14 aprilie, starea de urgenţă a fost prelungită pentru încă 30 de zile. Ulterior, din 14 mai, a fost instituită starea de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri, astfel că şi finalul de an a găsit România în stare de alertă, cu restricţii impuse de autorităţi şi localităţi carantinate.

***

O situaţie aparte a constituit-o închiderea primului spital din ţară din cauza coronavirusului. Este vorba despre Spitalul ”Dimitrie Gerota” din Capitală – unitate sanitară a Ministerului de Interne. Spitalul a intrat în carantină, pe 11 martie, după ce s-a înregistrat un număr mare de îmbolnăviri cu COVID atât la personalul medical, cât şi la pacienţi. Sursa – un fost şef de Poliţie care s-a internat pentru alte afecţiuni, dar a ascuns că a fost într-o excursie în străinătate, în Israel, fiind pozitiv la noul coronavirus. Pacienţii şi personalul unităţii medicale au rămas în spital timp de 14 zile.

„Persoana a venit din altă ţară decât Italia. Ştim că a venit din Israel, nu este un secret, care este o ţară mai puţin afectată. (…) Acesta este motivul pentru care colegii de la ‘Gerota’ l-au luat ca şi caz total în afara definiţiei de caz, pentru că definiţia de caz este să vii dintr-o zonă serios afectată (…) şi Israel nu este printre aceste ţări. Dar acum trebuie să se stabilească dacă a fost posibilă infecţia de acolo, că sunt câteva cazuri, poate în avion, poate în altă parte. Medicii nu au suspicionat acest lucru, nefiind sub definiţia de caz, că altfel însemna să testezi absolut fiecare caz”, spunea, la acel moment, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

Pe 1 aprilie, carantina de la Spitalul ”Gerota” a fost ridicată.

***

O altă situaţie determinată de pandemie a reprezentat-o preluarea conducerii unor spitale civile cu probleme grave de către reprezentanţi ai Ministerului Apărării. În anumite spitale din ţară, cum ar fi Suceava, Deva sau Sibiu, a fost introdusă comandă militară.

În aprilie, patru ofiţeri din Ministerul Apărării Naţionale au asigurat, timp de o lună, managementul medical şi operaţional al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, după ce aici s-a înregistrat un număr mare de îmbolnăviri şi decese din cauza COVID-19.

Management militar s-a instituit şi la SJU Deva, din data de 8 aprilie, pentru o lună, după ce fosta echipă de conducere şi-a prezentat demisia pentru că nu ar mai fi făcut faţă situaţiei din unitatea medicală.

În noiembrie, după ce rata de infectare în judeţ a crescut la peste 9 la mia de locuitori în ultimele 14 zile, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu conducerea a fost preluată de un medic militar. Şi la conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu a venit tot un medic militar.

„Civilii şi militarii au luptat umăr la umăr cu un inamic nevăzut, dar redutabil. În astfel de momente, în condiţii, practic, de război se consolidează echipe. Doar împreună vom ieşi mai puternici din această luptă cu COVID-19”, spunea, în aprilie, ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.

***

În plină pandemie, sistemul sanitar a fost zguduit de o nouă tragedie. Un incendiu izbucnit pe 14 noiembrie, în jurul orei 18,30, la secţia ATI a Spitalului Judeţean din Piatra Neamţ, în care se aflau pacienţi cu COVID-19 intubaţi, s-a soldat cu zece morţi – 7 bărbaţi şi 3 femei, cu vârste cuprinse între 67 şi 86 de ani, iar medicul aflat de gardă a fost rănit grav, suferind arsuri pe mare parte din corp. Acesta a fost transportat la un spital din Belgia pentru a fi tratat. Alte 6 persoane aflate în stare gravă au fost duse la Spitalul modular din Leţcani, ulterior înregistrându-se noi decese în rândul acestora.

În acest caz, procurorii au deschis un dosar penal in rem pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă în legătură cu împrejurările în care a izbucnit incendiul, ancheta fiind preluată de Parchetul General. Ipoteza luată în calcul în ceea ce priveşte cauza izbucnirii incendiului a fost funcţionarea defectuoasă a aparaturii.

Ceea ce s-a întâmplat la Spitalul din Piatra Neamţ a îndurerat o ţară întreagă, oficialităţile transmiţând mesaje de condoleanţe, iar campania electorală a fost suspendată în acea perioadă din respect pentru victime. Imediat după incendiul de la Piatra Neamţ, echipe mixte ale Direcţiilor de Sănătate Publică şi ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă au început controale în toate secţiile de terapie intensivă de la nivel naţional pentru verificarea instalaţiilor şi a condiţiilor de punere în funcţiune a aparaturii medicale.

Accidentul groaznic de la Piatra Neamţ a arătat, încă o dată, de ce este absolut necesară o reformă profundă a sistemului de sănătate publică din România, declara, pe 15 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis. Şi Papa Francisc a transmis un mesaj în urma tragediei de la Piatra Neamţ. La rugăciunea „Îngerul Domnului” din 15 noiembrie, Papa Francisc s-a rugat pentru victime şi a încredinţat milostivirii lui Dumnezeu sufletele celor care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului.

Nu au lipsit nici demisiile. Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, Lucian Micu, a plecat din funcţie.

***

La 10 luni de la apariţia primului caz de coronavirus în România, a început vaccinarea anti-COVID, care a ţinut ‘capul de afiş’ al sfârşitului de an. Apariţia vaccinului a adus speranţa că pandemia s-ar putea apropia de final.

Autorităţile s-au mobilizat pentru a pregăti campania de vaccinare, strategia elaborată de Guvern fiind aprobată şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. A fost înfiinţat Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, condus de medicul militar Valeriu Gheorghiţă.

„Pentru noi este o speranţă, este lumina de la capătul tunelului”, spunea şeful DSU, Raed Arafat, pe 25 decembrie, atunci când primele 10.000 de doze de vaccin au intrat în România.

Acestea au fost distribuite celor 10 spitale din ţară de linia I destinate îngrijirii pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, primii beneficiari ai imunizării fiind angajaţii acestor unităţi medicale:
* Braşov – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase;
* Bucureşti – Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”;
* Bucureşti – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Dr. Victor Babeş” (inclusiv secţia externă modulară Pipera);
* Cluj – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Cluj-Napoca;
* Constanţa – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa;
* Dolj – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” Craiova;
* Iaşi – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase;
* Maramureş – Spitalul de Pneumoftiziologie „Dr. Nicolae Rustea” Baia Mare;
* Suceava – Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava;
* Timiş – Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Timişoara (inclusiv secţia exterioară a acestui spital – secţia clinică de recuperare cardiovasculară – din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Timişoara).

Prima persoană din România care a fost vaccinată împotriva COVID-19 a fost o asistentă medicală de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti. Mihaela Anghel este asistentă medicală generalistă, membră a echipei medicale care, la data de 27 februarie, a preluat primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2.

Săptămânal, în România vor ajunge în jur de 140.000 de doze de vaccin.

Şeful Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea, medicul militar Valeriu Gheorghiţă, a anunţat pe 25 decembrie că în cadrul strategiei de vaccinare există trei etape. „Prima etapă este cea adresată personalului medical şi personalului din sistemul social. În etapa a doua este vaccinată populaţia la risc şi persoanele care definesc activităţi esenţiale şi în etapa a treia vorbim de vaccinarea populaţiei generale”, preciza Valeriu Gheorghiţă.

Potrivit acestuia, dacă lucrurile decurg bine, în următoarele şase luni ar trebui să se asigure o imunizare a populaţiei împotriva noului coronavirus în proporţie de 60 – 70%.

Aproximativ 1.500 de medici şi 4.500 de asistenţi medicali urmează să fie implicaţi în campania de vaccinare anti-COVID. Centrul de stocare central pentru vaccinul anti-COVID este Institutul Naţional de Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, de la care vaccinul se va distribui către centrele regionale – spitalele militare din Timişoara, Braşov, Cluj, Iaşi, Constanţa şi Craiova. De la nivelul acestor centre regionale de stocare, vaccinurile vor fi distribuite descentralizat în fiecare judeţ în centrele de vaccinare.

„Sunt estimate circa 850 – 900 de centre la nivel naţional, care vor asigura un număr estimat, pentru fiecare centru, de circa 5.000 de persoane pe lună, drept pentru care putem reuşi în primele şase luni de la debutul activităţilor de vaccinare să asigurăm o imunizare prin vaccinare a unui număr de peste 13 milioane de persoane. Pe lângă aceste centre, vor fi înfiinţate centre de vaccinare mobile sau caravane mobile prevăzute cu mai multe echipe de vaccinare şi care vor asigura vaccinarea persoanelor care au acces limitat la un centru de vaccinare, cum sunt cele din căminele de îngrijire pe termen lung sau personalul esenţial din anumite instituţii pentru care deplasarea la un centru de vaccinare este dificilă”, menţiona, la începutul acestei luni, medicul Valeriu Gheorghiţă.

Pentru ultima etapă de vaccinare vor fi prevăzute şi centre de tip ”drive through”, organizate în mod deosebit în marile aglomerări urbane şi care vor deservi populaţia tânără, sănătoasă.

„Nu este nimeni obligat, dar noi recomandăm tuturor să se vaccineze, fiindcă această vaccinare este singura cale de a scăpa de pandemie. Vom avea diferite tipuri de vaccin. Toate sunt foarte bune. Toate sunt autorizate la cele mai înalte standarde europene, toate sunt eficiente, adică îşi fac efectul, toate sunt sigure şi în acest fel vom putea, dacă ne mobilizăm şi mergem la vaccinare, până în vară probabil să scăpăm de această pandemie” – a fost mesajul şefului statului, Klaus Iohannis.

Pe teritoriul României, au fost confirmate, până în prezent, peste 600.000 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar peste 15.000 au murit.

Te-ar mai putea interesa și
FintechOS primește 60 de milioane dolari într-o nouă rundă de finanțare. Startup-ul bancar îşi va majora numărul de angajaţi cu 40%
FintechOS primește 60 de milioane dolari într-o nouă rundă de finanțare. Startup-ul bancar îşi va majora numărul ...
FintechOS, furnizor global de tehnologie pentru instituții bancare, de asigurări și alte servicii financiare, a anunțat astăzi că a ridicat o rundă de investiții de tip Serie B de 60 milioane......
UPDATE – Un avion militar MIG 21 Lancer s-a prăbuşit în apropiere de Reghin
UPDATE – Un avion militar MIG 21 Lancer s-a prăbuşit în apropiere de Reghin
Un avion MIG 21 Lancer s-a prăbuşit, marţi, în apropiere de Reghin, judeţul Mureş. Pilotul a reuşit să se catapulteze. ...
Erbașu, FPSC: S-a depășit costul de 600 de euro/mp pentru construcția apartamentelor. Profiturile investitorilor nu vor mai fi de 50%
Erbașu, FPSC: S-a depășit costul de 600 de euro/mp pentru construcția apartamentelor. Profiturile investitorilor nu vor ...
Costul de construcție al locuințelor din România a trecut de pragul de 600 de euro/mp fără TVA, spune Cristian Erbașu, ...
Sute de doze de AstraZeneca sunt aruncate în fiecare zi în Suedia
Sute de doze de AstraZeneca sunt aruncate în fiecare zi în Suedia
Sute de doze de vaccin AstraZeneca împotriva COVID-19 sunt aruncate în fiecare zi în Stockholm pentru că oamenii refuză ...