Codul administrativ a fost adoptat de Senat

Proiectul, care are peste 600 de articole, a fost iniţiat de parlamentarii PSD şi a întrunit, în plenul Senatului, 85 de voturi ‘pentru’, 21 – ‘împotrivă’ şi 11 abţineri.

Din cele 176 de amendamente respinse, incluse în raportul comisiei, plenul nu a adoptat niciunul, dar a adoptat patru amendamente formulate în plen de social-democratul Marcel Ciolacu, preşedinte al Comisiei de Cod administrativ, care au vizat corelări şi reformulări ale amendamentelor din comisie.

Potrivit prevederilor adoptate în comisia specială şi însuşite de plenul Senatului, aleşii locali – primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene – vor beneficia de pensie dacă îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare şi dacă nu au fost condamnaţi definitiv, în această calitate, pentru fapte de corupţie. Vor fi luate în calcul persoanele alese începând cu anul 1992. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suportă din bugetul de stat, prin bugetul ministerului în domeniul administraţiei publice şi se plăteşte de către acesta.

Comisia specială a mai stabilit şi plenul a fost de acord ca aleşii locali să aibă dreptul la PFA, eliminând un text de la articolul referitor la incompatibilităţi, care prevedea că aceştia nu pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, dacă intră în relaţii comerciale cu instituţii publice.

Alte amendamente prevăd: serviciul de permise de conducere şi certificate de înmatriculare a vehiculelor să fie descentralizat începând cu data de 1 ianuarie 2019; reintroducerea cuvântului ‘etnic’ în definiţia judeţului; intrarea în corpul funcţionarilor publici prin susţinerea unui singur examen naţional, în loc de două, cum se propusese iniţial; interzicerea utilizării funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale; acordarea rangului de ministru, respectiv secretar de stat persoanelor care deţin funcţiile de secretar general al Guvernului/secretar general adjunct al Guvernului, fiind votate de Parlament, odată cu echipa guvernamentală.

Potrivit unui articol al noului Cod administrativ, principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi personalului contractual din administraţia publică sunt: supremaţia Constituţiei şi a legii, prioritatea interesului public în exercitarea funcţiei publice, asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, profesionalismul, imparţialitatea şi independenţa, libertatea gândirii şi a exprimării, cinstea şi corectitudinea, deschiderea şi transparenţa, responsabilitatea şi răspunderea.

Potrivit Codului administrativ adoptat, este necesară majoritatea absolută a consilierilor locali pentru aprobarea hotărârilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărârilor prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi în cazul celor privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. De asemenea, sunt vizate şi hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine.

Hotărârile privind translativitatea dreptului de proprietate se adoptă de către consiliul local cu majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Este vorba de tranzacţii de vânzare-cumpărare, donaţii, moşteniri, schimburi de teren. Excepţie de la această prevedere fac concesiunea şi închirierea.

Un alt text adoptat prevede că mandatul primarului încetează la ‘pierderea, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales’. De asemenea, ‘încetarea mandatului poate avea loc numai după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti’.

Codul administrativ mai prevede că eliberarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată, prin vot secret, cu majoritatea a două treimi din numărul consilierilor în funcţie, la propunerea temeinic motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie. Eliberarea din funcţie a viceprimarului nu se poate face în ultimele şase luni ale mandatului consiliului local.

‘Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială’, se arată într-unul dintre articolele Codului administrativ.

Un alt text din lege precizează că mandatul primarului declarat ales este validat în termen de 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă. Validarea se realizează la judecătorie, după depunerea raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, potrivit legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii.

Consilierii locali împuterniciţi să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi, regii autonome de interes local şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnaţi prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii, cu respectarea regimului incompatibilităţilor aplicabil şi a configuraţiei politice de la ultimele alegeri locale.

Membrii Comisiei speciale au mai decis şi senatorii au încuviinţat introducerea preşedinţilor consiliilor judeţene în rândul autorităţilor administraţiei publice locale, alături de consiliile locale, primari, consiliile judeţene.

Propunerea legislativă privind Codul administrativ va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor cu rol decizional în acest caz.