Colegiul Naţional de Apărare, „MBA-ul” politicienilor care vor un fotoliu în Guvern

O diplomă care-ţi creşte cota şi îţi validează apartenenţa la o castă ultraexclusivistă de secretari de stat, parlamentari, miniştri. De ce urmează politicienii Colegiul Naţional de Apărare, cum şi când intervine efectul de trambulină spre Guvern?
Cristina Şomănescu - sâm, 10 mart. 2012, 09:29
Colegiul Naţional de Apărare,

Vasile Blaga, Elena Udrea, Claudia Boghicevici sunt doar câţiva politicieni care au absolvit Colegiul Naţional de Apărare. După cum vă vom arăta în continuare, un număr semnificativ dintre miniştrii guvernului Ungureanu şi Boc, dar şi secretari de stat şi parlamentari au absolvit acest Colegiu. „Aproximativ 40% dintre cei 2.400 de absolvenţi ai Colegiului Naţional de Apărare au ocupat sau ocupă funcţii de răspundere în cadrul instituţiilor care i-au propus„, au spus în exclusivitate pentru ECONOMICA.NET oficialii Colegiului Naţional de Apărare (CNAp).

Concret, peste 150 de parlamentari, 50 de miniştri, cinci directori de servicii speciale, 60 de secretari de stat, 150 de generali, cinci consilieri prezidenţiali, prefecţi, subprefecţi, primari, directori de firme naţionale şi multinaţionale, şefi de departamente şi agenţii centrale şi locale, reprezentanţi ai mass-media au absolvit Colegiul Naţional de Apărare, ne-au mai spus reprezentanţii CNAp.

Nu e o şcoală frecventată de „civilii”care nu vor să intre în politică.  Headhunterii, adică recrutorii care vânează executivi pentru jucătorii mari din economie, spun că diploma obţinută la absolvirea Colegiului nu-i impresionează. Tot ei ne-au mai spus că motivul pentru care politicienii urmează această şcoală nu are legătură cu prestigiul diplomei, al profesorilor, nici cu nivelul cunoştinţelor dobândite acolo. Ci se referă la recunoaşterea simbolică a apartenenţei la Grup. Pe care o întăreşte, în acest fel. Un grup sau mai corect formulat – o castă exclusivistă, cu valori şi reguli împărtăşite, cu o coeziune consolidată, şi cu care membrii ei se identifică. Vorbim de casta absolvenţilor Colegiului Naţional de Apărare. O castă care mai împărtăşeşte şi privilegii, interese, capital – social, de putere, vizibilitate, imagine. Şi lista poate continua. Ce mai au în comun politicienii care urmează acest Colegiu? Cu toţii au de câştigat din apartenenţa la grup, validată prin absolvirea Colegiului Naţional de Apărare.

Când şi de ce a apărut Colegiul Naţional de Apărare (CNAp)

Instituţia a fost înfiinţată în 1992, prin decizia Ministerului Apărării şi, declarativ, a reprodus modelul instituţiilor similare din state membre NATO. CNAp a fost gândit ca entitate distinctă în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare (care la acea vreme se numea Academia de Înalte Studii Militare).

Ce valoare are diploma obţinută la CNAp?

Studiile din cadrul Colegiului Naţional de Apărare sunt echivalente cursurilor postuniversitare din învăţământul civil şi postacademice din învăţământul militar. Cursul se încheie prin susţinerea unei lucrări, iar absolvenţilor li se acordă diplome de absolvire, ne-au mai spus oficialii Colegiului Naţional de Apărare. Cursurile postuniversitare predate aici au niveluri de dificultate diferite şi se adresează unor publicuri distincte.

Cine este eligibil să fie admis la CNAp

În mod obligatoriu, candidaţii trebuie să provină din următoarele instituţii: M.Ap.N., M.A.I., Guvernul României, servicii speciale, partide politice cu reprezentare parlamentară, administratia prezidenţială, societatea civilă, mass media, ca să fie eligibili pentru a se înrola la CNAp. Fiecărei instituţii din cele antemenţionate i se alocă un număr de locuri. Iată cum:
„Având în vedere faptul că instituţia se află în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, cifrele de şcolarizare pentru fiecare curs în parte se stabilesc la nivelul Direcţiei Management Resurse Umane, apoi sunt repartizate locurile pentru fiecare instituţie în parte (M.Ap.N., M.A.I., Guvernul României, servicii speciale, partide politice cu reprezentare parlamentară, administratia prezidenţială, societatea civilă, mass media)”, ne-au mai explicat oficialii CNAp.

Mai departe, după ce i s-a comunicat numărul de locuri alocat, fiecare instituţie tutelară va proceda la nominalizarea persoanelor care se vor înscrie la CNAp. Doar acei candidaţi care au o nominalizare din partea instituţiei tutelare se înscriu la admitere. De aici începe selecţia efectivă a celor care vor să urmeze CNAp. Citeşte în continuare în ce constă aceasta.

„Candidaţii care se prezintă pentru înscriere trebuie să provină, obligatoriu, din instituţiile menţionate mai sus, acestora revenindu-le sarcina selecţiei şi nominalizării persoanelor pentru a participa la examen. În situaţia în care sunt mai multe nominalizări decât locurile repartizate, admiterea se face în ordinea mediilor obţinute la colocviul de admitere pentru fiecare instituţie în parte”, ne-au mai spus oficialii Colegiului Naţional de Apărare.

CNAp organizează trei cursuri postuniversitare, cu mize distincte. Cel mai puternic vizează miniştrii

1. Cursul introductiv se numeşte Introducere în securitatea naţională

Taxa de şcolarizare pentru înrolarea la acest curs postuniversitar este de 1.350 lei, la care se adaugă taxa de examen de 100 de lei.
Cursul „se adresează tinerilor militari (ofiţeri) şi civili, aflaţi la început de carieră, în scopul de a le oferi dincolo de pregătirea lor de bază, posibilitatea unei cât mai  bune cunoaşteri a domeniului relaţiilor internaţionale şi studiilor de securitate”, se precizează pe pagina oficială a Colegiului.

Cursul durează trei luni şi se ţine zilnic, de luni până vineri.
În dosarul de înscriere, candidaţii vor ataşa un „referat” de maximum 10 pagini, pe o temă de actualitate din domeniile: strategia de securitate, ameninţări asimetrice, geopolitică, securitatea infrastructurilor critice, geostrategie, evoluţii de securitate în spaţiile de interes pentru România. Admiterea constă în susţinerea „referatului”.

2. Cursul principal – Probleme actuale ale securităţii naţionale

Taxa de şcolarizare pentru acest curs se ridică la 2.200 de lei, la care se adaugă taxa de înscriere de 100 de lei.

Declarativ cursul se adresează: „specialiştilor militari şi civili care ocupă sau urmează să ocupe funcţii de conducere de nivel înalt. Sunt abordate chestiuni de natură teoretică, dar şi aspecte concrete ale actualei problematici de securitate naţională şi internaţională”, se precizează pe pagina oficială a instituţiei.
Cursul se durează şase luni şi se ţine zilnic, de luni până vineri.

Admiterea constă în susţinerea unui ”referat” de maximum 10 pagini, pe o temă de actualitate din domeniile enumerate la cursul anterior. Aceeaşi procesualitate ca în cazul anterior: după înscriere urmează prezentarea lucrării care se va încadra în 7-10 minute.

3. Cursul de nivel înalt – Securitate şi bună guvernare. Exclusiv pentru VIP-uri.

În acest caz, taxa de şcolarizare ajunge la 450 de lei. La aceasta se adaugă taxa de înscriere de 100 de lei.

Cursul „se adresează personalităţilor militare (generali) şi civile (miniştri, secretari de stat, deputaţi, senatori, prefecţi, ambasadori, directori de mari companii) şi este concentrat pe o tematică specifică de mare actualitate pentru România”, spun reprezentanţii instituţiei pe pagina oficială a Colegiului Naţional de Apărare. În acest caz, admiterea constă în concurs de dosare.

Cine a absolvit cursurile CNAp şi ce salturi profesionale au avut după absolvirea Colegiului. Citeşte radiografia ascensiunii liderilor politici după absolvirea Colegiului Naţional de Apărare.

Vasile Blaga, preşedintele Senatului (PDL)

A absolvit Colegiul Naţional de Apărare în 1999.

21-29 decembrie 2004: numit consilier prezidenţial pe probleme de apărare, securitate şi siguranţă naţională, şef al Departamentului Securităţii Naţionale al Administraţiei Prezidenţiale. Numirea a venit după ce Blaga fusese şeful campaniei prezidenţiale a lui Traian Băsescu.
Blaga a fost ministru la Interne de două ori, între decembrie 2004 şi 2007, şi în perioada decembrie 2009 – septembrie 2010.
Între 1 octombrie 2009 şi 22 decembrie 2009, Blaga a fost interimar viceprim-ministru, tot la MAI.

Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului (PDL).

A absolvit Colegiul Naţional de Apărare în 2005 (seria a XIV-a, Cursul postuniversitar de conducere în domeniul securităţii şi apărării naţionale).
Elena Udrea este doctorand în ştiinţe militare la Universitatea Naţională de Apărare “Carol I” (din care s-a desprins CNAp în anul 1992).
În perioada februarie-octombrie 2005, Elena Udrea a fost consilierul preşedintelui Băsescu.
Din decembrie 2008 până în octombrie 2009, Elena Udrea a fost ministru al Turismului în Cabinetul Boc I.
În decembrie 2009, Elena Udrea a fost desemnată să facă parte din noul Cabinet Emil Boc, preluând portofoliul Dezvoltării şi Turismului. Guvernul Boc II a fost învestit de Parlament pe 23 decembrie 2009.
Deputat PDL, din 2008.

Şerban Mihăilescu, liderul grupului parlamentar progresist. Deputat PSD, până în februarie 2010.

Mihăilescu a absolvit CNAp în anul 2001.
În intervalul decembrie 2000 şi octombrie 2003, Mihăilescu a fost ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului.

Daciana Sârbu, eurodeputat PSD.

A absolvit Colegiul Naţional de Apărare în 2002.
În perioada iunie 2003 – martie 2004, Daciana Sârbu a fost secretar de stat la Ministerul Educaţiei.

În intervalul martie – decembrie 2004, Sârbu a fost secretar de stat, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret (instituţie subordonată Ministerului Educaţiei).

Victor Ponta, preşedintele PSD.

A absolvit Colegiului Naţional de Apărare în iulie 2002.

Aprilie 2001: membru al Consiliului de supraveghere şi îndrumare al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare.
Septembrie 2001: membru al Comisiei Speciale privind faptele de natură penală comise de membrii Guvernului.
Aprilie 2001 – 2004: secretar de stat, şeful Corpului de Control al Guvernului.
Martie 2004: Victor Ponta a fost ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar.

Din 20 februarie 2010, Ponta este preşedintele PSD.

Absolvenţii CNAP din Guvernul Ungureanu: Gabriel Oprea, Răzvan Mustea, Claudia Boghicevici, Lucian Bode.

Cristian Diaconescu, ministrul Afacerilor Externe, este profesor la CNAp din anul 1997, unde susţine cursuri despre securitate şi cooperare european şi euro-atlantică.
Cristian Diaconescu este, de asemenea, membru fondator al Fundaţiei Colegiului Naţional de Apărare.
Cristian Diaconescu a deţinut mai multe funcţii guvernamentale: din decembrie 2000 până în ianuarie 2004 a fost secretar de stat pentru afaceri bilaterale la MAE şi negociator şef pentru Tratatul privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, pentru Tratatul Politic de bază între România şi Federaţia Rusă şi pentru Legea maghiarilor din statele vecine Ungariei. În perioada ianuarie – martie 2004, Cristian Diaconescu a fost secretar de stat pentru afaceri europene la MAE. Din martie până în decembrie 2004, Diaconescu a fost ministru al Justiţiei, conform informaţiilor publicate pe pagina oficială a MAE.

Gabriel Oprea, ministrul Apărării (UNPR)
A absolvit Colegiul Naţional de Apărare în 1997.
Între 2000-2001, Oprea a fost directorul adjunct al Colegiului Naţional de Apărare.
Din 2001, Gabriel Oprea este profesor universitar la CNAp.
Între 2000-2002, a fost vicepreşedintele Fundaţiei Colegiului Naţional de Apărare.
Între 2008-ianuarie 2009, Oprea a fost ministru la Interne.
Din decembrie 2009 până în prezent – ministru al Apărării.

Răzvan Mustea, ministrul Comunicaţiilor (PDL).
A absolvit Colegiul Naţional de Apărare în 2006.
Din 2008, deputat PDL.

Claudia Boghicevici, ministrul Muncii (PDL).
A absolvit Colegiul Naţional de Apărare în 2010.
Din 2008, deputat PDL.

Lucian Bode, ministrul Economiei (PDL).
În 2011, Bode a absolvit cursul de nivel înalt „Securitate şi bună guvernare” (n.red. croit special pentru senatori, deputaţi, miniştri, secretari de stat).
Din 2008, deputat PDL.

Prim-ministrul Mihai Răzvan Ungureanu este lector la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, instituţie din care s-a desprins Colegiul Naţional de Apărare în anul 1992. 

Ce valoare are diploma Colegiului Naţional de Apărare pentru headhunteri, oamenii care recrutează manageri în poziţiile-cheie din cele mai puternice companii.

Diploma obţinută la absolvirea Colegiului Naţional de Apărare nu are nici miza, nici prestigiul unui MBA pentru oamenii de afaceri. Cele două diplome nu sunt echivalente. În fapt, diploma de la CNAp cântăreşte în ochii recrutorilor cât diploma obţinută la orice facultate românească.

“Nu, nu este echivalentă cu un MBA pentru afaceri. Aceea (n.red. MBA) este o diplomă de vârf, recunoscută internaţional, şi creată pe platforma celor mai bune practici din lume. Am putea-o compara (n.red. diploma de absolvire a Colegiului Naţional de Apărare), mai degrabă, cu orice diplomă de nivel local, de la alte colegii/facultăţi din România”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Irina Vasile, country manager al Antal International, jucător de top din executive search.

Irina Vasile mai spune că firma de executive search pe care o reprezintă nu recrutează manageri din rândul absolvenţilor Colegiului Naţional de Apărare. Iată ce condiţii ar trebui să îndeplinească un specialist în apărare, ca să fie atractiv pentru un headhunter.
Concret, dacă o firmă puternică de executive search caută candidaţi specializaţi în apărare, nu recurge la absolvenţii Colegiului Naţional de Apărare. Ci la candidaţi cu experienţă în străinătate, care au gestionat un business şi care au şi o diplomă în ştiinţe economice, relevantă pentru modul în care au performat în afaceri. Candidaţii specializaţi în apărare, curtaţi de companiile de executive search, au şi o reţea de networking puternică, formată din oameni relevanţi pentru sistemul de apărare, pe lângă expertiza demonstrată în afaceri.

„Nu prea avem astfel de candidaţi (n.red. absolvenţi ai Colegiului Naţional de Apărare). Cei cu care colaborăm noi (cu pregătire în sectorul apărării) fie au experienţă în afara ţării şi diplome colaterale în ştiinţe economice, etc, fie au lucrat aici în afaceri, iar pregatirea lor le-a fost utilă în afaceri; au cunoscut mai multe persoane din sistemul de apărare, au putut înţelege mai bine sistemul lor de lucru şi deci, relaţiona”, conchide Irina Vasile. 

Ce motivează politicienii să urmeze Colegiul Naţional de Apărare

Nu are aproape nicio legătură ce se studiază la Colegiu, cu calitatea instituţiei, a profesorilor, a programei sau a oricărui alt lucru de felul acesta. Sentimentul de apartenenţă la grup (n.red. al absolvenţilor Colegiului) e foarte puternic. Ca peste tot, de altfel, membrii grupului caută să-i promoveze cât mai mult pe ceilalţi membri ai grupului, să ajungă în poziţii cât mai mari, mai influente şi mai vizibile. Astfel grupul capătă o importanţă şi o influenţă din ce în ce mai mari şi, pe cale de consecinţă, şi fiecare membru al lui profită de asta, „înfruptându-se” şi el din această resursă. Şi efectul e cu atât mai puternic cu cât grupul e mai restrâns şi mai clar conturat„, ne explică headhunterul George Butunoiu.

Cu cei de la acest Colegiu (care urmează Colegiul n.red.) se întâmplă acelaşi lucru, evident: se trag unii pe alţii în sus (mai ales ca grupul e relativ restrâns) şi au cu toţii de câştigat. Aşadar, la început a fost o conjunctură favorabilă pe undeva, s-a întâmplat ca vreo câţiva din ei să ajungă vizibili la nivel social, că s-a şi cristalizat „grupul” şi, imediat după aceea, a apărut şi sentimentul de apartenenţă, care a creat un cerc virtuos pentru ei, odată ce a fost depăşit punctul critic dincolo de care această spirală se autoîntreţine, conchide George Butunoiu.

Ce spun absolvenţii despre Colegiul Naţional de Apărare

Claudia Boghicevici, ministrul Muncii

ECONOMICA.NET: Punctual, de ce aţi urmat Colegiul?

C. Boghicevici: Sunt o adeptă a formării şi învăţării continue. În limita timpului liber pe care l-am avut, am încercat până acum să am un orizont cât mai larg de cunoştinţe, din domenii variate.

ECONOMICA.NET: Cum v-a influenţat absolvirea Colegiului traiectoria profesională?

C. Boghicevici: Nu am urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare pentru a-mi influenţa cariera profesională, ci pentru simplu fapt că am vrut să ştiu cât mai mult despre lumea în care trăiesc. Carierea mea profesională s-a construit pe studiile absolvite în domeniul ştiinţelor economice şi administraţiei locale, precum şi pe experienţa de 13 ani din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.   

ECONOMICA.NET: Cum v-a adus plusvaloare absolvirea Colegiului?

C. Boghicevici: Orice studiu sau curs urmat este, desigur, un câştig. Îţi aduce un plus de informaţii şi un mod de a vedea lucrurile.


ECONOMICA.NET: Este diploma obţinută de politicieni la absolvirea Colegiului Naţional de Apărare echivalentă unui MBA? Au aceeaşi miză şi prestigiu?

C. Boghicevici: Nu diplomele aduc prestigiu unui om politic, ci activitatea sa politică, proiectele de care îşi leagă numele şi prin care reuşeşte să mişte lucrurile în domeniul de care se ocupă.

Daciana Sârbu, eurodeputat

De ce l-a urmat: pentru interiorizarea culturii de securitate şi networking cu oameni-cheie din politică.

„Atunci când am urmat aceste cursuri, îmi doream să fiu cât mai pregătită pentru o carieră politică, iar înţelegerea conceptului de securitate naţională şi internaţională, cultura de securitate – care este principalul rezultat al ofertei educaţionale a Colegiului Naţional de Apărare – este importantă pentru o persoană care îşi propune să fie implicată în serviciul public. Un alt motiv care m-a determinat să urmez Colegiul ţine de faptul că acolo este un un spaţiu academic în care oameni politici diverşi, profesionişti din instituţii se pot întâlni şi pot învăţa unii de la alţii. Am cunoscut astfel un for care favoriza cultura dialogului”, a declarat pentru ECONOMICA.NET eurodeputatul Daciana Sârbu.

ECONOMICA.NET: Este diploma CNAp echivalenta unui MBA pentru oamenii de afaceri?

„Este o diplomă cu prestigiu, chiar dacă în ultima perioadă sunt voci care vorbesc despre scăderea calităţii programelor de pregătire academică ale Colegiului. Raportându-mă la perioada când am absolvit eu Colegiul, cred că acest format de pregătire este util pentru completarea cunoştinţelor unui politician”, ne mai spune eurodeputatul.

ECONOMICA.NET: Pentru ce poziţii e relevantă absolvirea CNAp?

„Cred că aceste zile ne arată, foarte concret, cum cunoştinţele legate de domeniul securităţii şi apărării naţionale se pot dovedi extrem de importante inclusiv pentru persoane implicate în administraţia locală (vedeţi, de exemplu, cum sunt implicate instituţii precum armata în acţiunile de deszăpezire sau controversele cu privire la decretarea stării de urgenţă). Dacă ne referim la executiv, un ministru al agriculturii, de exemplu, trebuie să-şi completeze pregătirea cu elemente care ţin de securitatea alimentară. La fel, pentru un parlamentar este util să cunoască prevederile de control democratic asupra instituţiilor din sistemul de securitate naţională”, ne explică eurodeputatul Daciana Sârbu.

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării şi Turismului în guvernul Boc

Elena Udrea nu a dorit să comenteze pe marginea acestui subiect, singura precizare făcută de fostul ministru al Turismului fiind ambiguă.
„Părerea mea despre Colegiul Naţional de Apărare v-ar strica proiectul. Ca urmare, nu doresc să mă refer la acest subiect”, a declarat Elena Udrea pentru ECONOMICA.NET

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Răscumpărările de acțiuni de către companii, la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani
Răscumpărările de acțiuni de către companii, la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani
Companiile din întreaga lume îşi recompensează cu generozitate acţionarii prin răscumpărări semnificative de acţiuni ...
Irlanda va primi un ajutor european de 920 de milioane de euro pentru a contracara efectele Brexit
Irlanda va primi un ajutor european de 920 de milioane de euro pentru a contracara efectele Brexit
Irlanda va primi 920 de milioane de euro dintr-un fond UE pentru a atenua impactul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană ...
EMA a autorizat administrarea medicamentului Tocilizumab pacieților cu forme severe de COVID-19
EMA a autorizat administrarea medicamentului Tocilizumab pacieților cu forme severe de COVID-19
Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat luni extinderea utilizării medicamentului RoActemra (Tocilizumab), ...