Comerţul online va depăşi 2,5 miliarde euro în 2017 şi s-ar putea dubla până în 2020. Neîncrederea în tranzacţii online, principala barieră

„Comerțul online se poate dezvolta peste o infrastructură digitală solidă și având o populație cu competențe digitale bune. Vestea bună este aceea că avem perspective favorabile de creștere în ambele direcții, ceea ce ne îndreptățește să anticipăm o dublare a comerțului online până în 2020. Să cumperi online înseamnă să economisești timp și bani, să găsești diversitate mai mare de produse și servicii mai bune, pe care să le accesezi din confortul propriei locuințe”, a declarat Florinel Chiș, director executiv Asociația Română a Magazinelor Online.

Dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește digitizarea, iar progresele înregistrate în ultimii ani sunt mai degrabă lente. România are perspective foarte bune de creștere în perioada imediat următoare pe fondul măsurilor de dezvoltare a infrastructurii de comunicații, dar și de creștere a competențelor digitale, potrivit raportului intermediar privind sectorul digital din UE (EDPR), publicat recent de Comisia Europeană.

Raportul urmărește progresele înregistrate de statele membre în domeniul digitizării, combinând datele cantitative furnizate de Indicele Economiei și Societății Digitale (Digital Economy and Society Index, DESI) cu informații calitative privind politicile specifice ale fiecărei țări. Raportul este structurat în jurul a cinci capitole: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și servicii publice digitale.

În raportul DESI pentru 2017, România face parte din grupul de țări cu performanțe scăzute, alături de Bulgaria, Grecia, Italia, Croația, Polonia, Cipru, Ungaria și Slovacia. La polul opus, Danemarca, Finlanda, Suedia și Olanda au cele mai avansate economii digitale din UE.

Deși românii utilizează intens rețelele de socializare și apelurile video, aceștia manifestă reticență în ceea ce privește tranzacțiile online, România înregistrând unele dintre cele mai scăzute niveluri din UE în ceea ce privește cumpărăturile online și serviciile bancare online, se mai arată în raport.

Raportul relevă că România deține cea mai mare pondere a abonamentelor la Internet din Uniunea Europeană, iar utilizarea serviciilor mobile de bandă largă este în creștere accelerată. Rata digitizării economiei, inclusiv în ceea ce privește serviciile publice, și nivelul competențelor digitale sunt încă scăzute.

Conform raportului, România are avantajul unor costuri scăzute de acces la internet și viteză foarte bună, însă sunt necesare eforturi susținute pentru a ajunge la o acoperire cât mai mare a întregii țări.

În ceea ce privește competențele digitale, România, deși sub media Uniunii Europene, a înregistrat progrese. În continuare, doar 56% dintre români folosesc internetul în mod regulat față de 79% media Uniunii Europene. Însă România are o bază solidă de absolvenți în domeniul științelor, tehnologiei, matematicii și ingineriei, iar proporția specialiștilor IT&C în economie crește odată cu dezvoltarea a numeroase centre de software și servicii aflate în căutarea de specialiști.

Cu toate acestea, sunt necesare mai multe inițiative publice de educare a populației în domeniul digitizării, mai arată studiul. Tehnologia nu e foarte folosită în România nici de către mediul de afaceri. Cea mai mare creștere față de anul trecut a fost înregistrată la utilizarea platformelor de socializare, de la 6% la 8%.