Comisar european: În faţa subvenţiilor americane, UE trebuie să-şi ”susţină” industria

Adaugă-ne ca sursă preferată

Uniunea Europeană (UE) este îngrijorată de câteva luni de efectele acestui plan de 420 de miliarde de dolari al preşedintelui american Joe Biden dedicat în mare parte climatului şi adoptat în vară, aflat în centrul unei recente vizite oficiale a lui Emmanuel Macron peste Atlantic.

Acest plan prevede, printre altele, reforme favorizând companiile stabilite în Statele Unite, în special în sectoarele vehiculelor electrice, bateriilor, tehnologiei, energiilor regenerabile şi chiar hidrogenului.

El „antrenează distorsiuni de concurenţă în detrimentul companiilor din Uniunea Europeană”, a afirmat Thierry Breton într-un interviu pentru Journal du dimanche (JDD), după ce a ameninţat la începutul lui noiembrie că „va merge în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului” pentru a-şi susţine argumentele.

„A fost deja creat un grup de lucru cu reprezentanţi ai Casei Albe şi Comisiei Europene”, a adăugat el.

Emmanuel Macron a afirmat vineri că doreşte ca problema „exceptărilor” cerute Statelor Unite pentru industriile europene să fie „soluţionată” până în primul trimestru al anului 2023, după ce cu o zi înainte considerase „super-agresive” unele măsuri americane. Preşedintele Biden s-a declarat gata să corecteze „defectele” legii sale, pe care a apărat-o, totuşi, cu toate forţele.

„După deschiderile obţinute la Washington de către preşedintele Macron, sunt încrezător, eforturile Uniunii Europene vor da roade. Mai repede decât credem, sper. Poate chiar în următoarele zile!”, a declarat Thierry Breton în JDD.

Comisarul a subliniat, în schimb, necesitatea ca Europa să-şi îmbunătăţească atractivitatea şi competitivitatea, concentrându-se pe „tehnologie şi sectoarele strategice pentru succesul tranziţiei sale ecologice”, în special turbinele eoliene, energia solară şi reţelele electrice şi adaptând un cadrul de reglementare „prea greoi”.

În faţa crizei energetice, concurenţei americane şi politicii economice chineze, el a preconizat „un fond european de suveranitate pentru sprijinirea proiectelor industriale”, fără a uita „coordonarea” planurile naţionale.

Subliniind condiţiile diferite de îndatorare în funcţie de state, Thierry Breton a mai afirmat că, „fără îndoială, ar trebui să luăm în considerare o finanţare în jurul a 2% din PIB-ul Uniunii Europene, aproximativ 350 de miliarde de euro”.