Comisia Europeană ameninţă cu sancţiuni ţările care nu primesc migranţi

Executivul european a cerut accelerarea expulzărilor, prin ‘încheierea rapidă’ de acorduri de readmisie cu Nigeria şi Tunisia şi reţinerea ‘persoanelor pentru care a fost luată decizia de retrimitere’ dacă există ‘un risc de fugă’.

‘Este de datoria noastră să le transmitem clar migranţilor, partenerilor noştri din terţe ţări şi concetăţenilor noştri că, dacă oamenii au nevoie de ajutor, îi vom ajuta, dacă nu, ei trebuie să se întoarcă’, a insistat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Circa 13.500 de solicitanţi de azil au fost până în prezent ‘relocaţi’ din Grecia şi Italia (dintre care aproximativ 9.600 din Grecia), în condiţiile în care restul ţărilor europene s-au angajat în septembrie 2015 să primească până la 160.000 în doi ani. Acest plan este menit să demonstreze solidaritatea UE cu migranţii care fug de război şi să reducă presiunea imensă asupra Atenei şi Romei.

Dar Ungaria, Austria şi Polonia ‘refuză în continuare să participe la program’, în timp ce altele (Republica Cehă, Bulgaria, Croaţia şi Slovacia) ‘nu se implică decât într-o măsură foarte limitată’, a deplâns Comisia.

Dacă statele membre ‘nu îşi intensifică’ acţiunile de relocare în scurt timp, Comisia ‘nu va ezita să îşi folosească puterile conferite de tratate’, a reiterat executivul european, cu referire la procedurile de infringement prevăzute în legislaţia europeană.

Uniunea Europeană încearcă să reducă imigraţia după ce aproximativ 1,6 milioane de refugiaţi şi migranţi au ajuns pe continent, via Marea Mediterană, în 2014-2016.

‘Rata de returnare trebuie îmbunătăţită’, a declarat la rândul său joi comisarul pentru migraţie Dimitris Avramopoulos, prezentând noi propuneri ale executivului european pentru a creşte deportările. ‘Statele membre ar trebui să utilizeze de asemenea posibilitatea de a plasa migranţii în detenţie dacă există riscul de sustragere şi pentru perioadă suficientă pentru a fi în măsură să completeze procedura de returnare şi readmisie’, a adăugat el.

Comisia Europeană consideră că statele membre ar trebui să ia în considerare perioade de detenţie mai lungi de până la 18 luni, deşi Avramopoulos a adăugat că aceasta ar trebui să fie o opţiune numai în cazurile în care ‘migranţii nu cooperează’ sau ‘există riscul de sustragere’.

Bruxellesul a mai prezentat joi un ‘plan de acţiune’ pentru a trimite înapoi într-o manieră mai sistematică migranţii non-eligibili la dreptul de azil. Comisia cere statelor membre în special să scurteze ‘timpul de recurs’ împotriva deciziilor de returnare, care să nu mai ‘comporte data de expirare’. Executivul european a propus să pună la dispoziţia statelor membre 200 de milioane de euro în 2017, ‘pentru a sprijini măsurile la nivel naţional în materie de returnare, precum şi acţiuni europene comune’.

Negocierea acordurilor de readmisie cu ţări terţe ar trebui accelerată, consideră executivul european, care solicită ‘încheierea rapidă’ a unor astfel de acorduri cu Nigeria, Tunisia şi Iordania, dar şi ‘angajarea unui dialog cu Marocul şi Algeria’.