Comisia Europeană ar putea propune înghețarea fondurilor acordate Ungariei și Poloniei

”Trebuie să acţionăm conform regulilor şi liniilor directoare şi nu ne putem ghida după datele alegerilor”, a indicat comisarul european, răspunzând unei întrebări din partea presei despre momentul în care Bruxellesul ar putea activa împotriva celor două ţări noul mecanism care permite Comisiei Europene să suspende fondurile europene atunci când aceasta consideră că o ţară nu respectă ”statul de drept”.

Guvernele de la Budapesta şi Varşovia au contestat acest mecanism la Curtea de Justiţie a UE (CJUE), verdictul acesteia fiind aşteptat pe 16 februarie. Avocatul general al CJUE a recomandat deja o decizie care nu este favorabilă celor două guverne, iar de obicei hotărârea instanţei europene ţine de cont de recomandările respectivului avocat.

Polonia şi Ungaria, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă statul de drept şi valorile europene prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, reformele în justiţie, respingerea migranţilor (în cazul Ungariei) şi mai recent contestarea întâietăţii dreptului european şi a deciziilor CJUE în faţa dreptului naţional. O serie de proceduri de infringement şi acţiuni la Curtea de Justiţie a UE (CJUE) au fost declanşate împotriva lor de Comisia Europeană, care din aceleaşi motive nu a aprobat încă planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale celor două ţări, în timp ce Budapesta şi Varşovia acuză Comisia Europeană şi CJUE că practică standarde duble şi că-şi atribuie competenţe ce nu sunt prevăzute în tratatele UE.

Citește și: Polonia și Ungaria pun piedici unei adoptări rapide a unui impozit minim pe profitul multinaționalelor la nivelul Uniunii Europene

Comisia Europeană a cerut Poloniei şi Ungariei în luna noiembrie să-i clarifice cum intenţionează să soluţioneze preocupările exprimate. Bruxellesul a cerut Varşoviei explicaţii despre independenţa sistemului judiciar, în special despre crearea unei camere disciplinare în cadrul Curţii Supreme, şi contestarea întâietăţii dreptului UE. În cazul Budapestei executivul comunitar menţionează mai ales probleme legate de conflicte de interese şi atribuirea contractelor publice, acuzând că mare parte din fondurile europene ajung în final furnizori care au legături cu partidul Fidesz al premierului Viktor Orban.

Comisarul Johannes Hahn a spus marţi că nu a primit niciun răspuns din partea Poloniei până la termenul limită stabilit de Comisia Europeană pentru luni, astfel că urmează să trimită Varşoviei un rapel, în timp ce pentru Ungaria aceste termen impus de Comisie expiră marţi.

Dacă Bruxellesul nu este mulţumit de răspunsurile Varşoviei şi Budapestei – sau dacă nu le primeşte deloc -, atunci va pregăti într-o lună propunerea de îngheţare a fondurilor europene alocate Poloniei şi Ungariei, propunere ce are nevoie doar de aprobarea unei majorităţi calificate a statelor membre.

În paralel cu această acţiune, Comisia Europeană a anunţat săptămâna trecută că va reţine din fondurile europene alocate Poloniei, dacă aceasta nu va începe să plătească o amendă 500.000 de euro pe zi impusă de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) în urma refuzului Varşoviei de a închide mina de lignit de la Turow, situată la frontiera cu Republica Cehă. Aceasta din urmă a reclamat daune de mediu produse pe teritoriul său de mina din Polonia. Guvernul polonez încă încearcă să ajungă la soluţie amiabilă cu executivul ceh, care să includă şi plata unor compensaţii.

Într-un caz separat, CJUE a decis anul trecut încă o amendă împotriva Poloniei, de un milion de euro pe zi, pentru neaplicarea unei hotărâri a instanţei europene de suspendare a activităţii noii camere disciplinare pentru judecători. Această hotărâre a CJUE a fost considerată neconstituţională de Tribunalul Constituţional polonez, care a contestat implicit întâietatea dreptului UE asupra celui al statelor membre şi a iritat astfel şi mai mult Comisia Europeană, adâncind conflictul Bruxellesului cu Varşovia pe tema statului de drept.

Citește și: Polonia uimeşte din nou Europa – Preşedintele se opune prin veto unei legi controversate privind mass-media