Comisia Europeană: Cei care denunţă încălcări ale legislaţiei UE vor fi mai bine protejaţi

Noile norme acoperă o gama largă de domenii ale legislaţiei UE, inclusiv combaterea spălării banilor, impozitarea întreprinderilor, protecţia datelor, protecţia intereselor financiare ale Uniunii, siguranţa alimentelor şi a produselor, precum şi protecţia mediului şi securitatea nucleară. În plus, statele membre sunt libere să extindă aplicarea acestor norme şi la alte domenii. Comisia încurajează statele membre să instituie, pe baza aceloraşi principii, cadre cuprinzătoare pentru protecţia avertizorilor de integritate.

Aceste noi norme, care stabilesc standarde de protecţie la nivelul întregii UE pentru avertizorii de integritate, au fost propuse de Comisia Europeana în aprilie 2018.

Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a declarat: „Ar trebui să îi protejăm pe avertizorii de integritate împotriva sancţiunilor, a concedierii, a retrogradării sau a acţiunilor în justiţie cărora aceşti oameni le cad victimă pentru că fac ceea ce trebuie pentru societate. Exact asta îşi propun noile norme la nivelul UE privind protecţia avertizorilor de integritate, care vor garanta faptul ca aceştia pot raporta în condiţii de siguranţă încălcări ale legislaţiei UE în numeroase domenii. Acest lucru va contribui la combaterea fraudei, a corupţiei, a evitării obligaţiilor fiscale de către întreprinderi şi a deteriorării sănătăţii umane şi a mediului. Încurajăm statele membre să instituie cadre cuprinzătoare pentru protecţia avertizorilor de integritate, bazate pe aceleaşi principii”.

La rândul său, Vera Jourová, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, a declarat: „Informaţiile care au ieşit la iveală cu ocazia scandalurilor „Dieselgate”, „Panama Papers” şi „Cambridge Analytica” ne-au arătat cum contribuie avertizorii de integritate la descoperirea unor activităţi ilegale care dăunează atât interesului public, cât şi bunăstării noastre generale. Trebuie să sprijinim şi să protejăm persoanele curajoase care demască activităţile ilegale. Mă bucur ca am ajuns la un sistem echilibrat care încurajează angajatorii să rezolve problemele pe plan intern, permiţându-le, în acelaşi timp, avertizorilor de integritate să se adreseze autorităţilor publice fără a se teme de represalii”.

Noile norme vor crea un sistem de canale de raportare sigure, atât la nivel de organizaţie, cât şi către autorităţile publice.

Canale de raportare sigure: avertizorii de integritate sunt încurajaţi să raporteze încălcarea în primul rând pe plan intern, dacă aceasta poate fi abordată în mod eficace în cadrul organizaţiei lor şi nu există riscul să sufere represalii. De asemenea, avertizorii de integritate pot raporta încălcarea direct autorităţilor competente, după cum consideră de cuviinţă, în funcţie de circumstanţele cazului. În plus, dacă după raportarea catre autorităţi nu se iau măsuri adecvate, sau în cazul unui pericol iminent sau evident pentru interesul public ori în cazul în care raportarea către autorităţi nu ar funcţiona, de exemplu, pentru ca autorităţile au o înţelegere secretă cu autorul infracţiunii, avertizorii de integritate pot face o dezvăluire publică, inclusiv în mass-media. Noile norme îi vor proteja pe avertizorii de integritate atunci când acţionează ca surse ale jurnalismului de investigaţie.

Normele îi vor proteja pe avertizorii de integritate împotriva concedierii, a retrogradării şi a altor forme de represalii. De asemenea, acestea le vor impune autorităţilor naţionale obligaţia de a-i informa pe cetăţeni cu privire la procedurile de denunţare a neregulilor şi la protecţia disponibilă. Avertizorii de integritate vor beneficia, de asemenea, de protecţie în cadrul procedurilor judiciare.

În prezent, protecţia acordată avertizorilor de integritate la nivelul UE este fragmentată şi inegală. În majoritatea ţărilor UE, protecţia acordată este parţială şi se aplică numai anumitor sectoare sau categorii de angajaţi.

Comisia s-a angajat să ia măsuri pentru protejarea avertizorilor de integritate, cum ar fi sursele de informaţii ale jurnaliştilor, în cadrul celui de Al doilea colocviu anual privind drepturile fundamentale, organizat în noiembrie 2016, care a avut drept tema „Pluralismul mediatic şi democraţia”.