Comisia Europeană, chemată să apere statul de drept în urma protestelor dispersate cu violenţă în România

Comisia Europeana a activat anul trecut Articolul 7, o procedură fără precedent împotriva guvernului polonez, Polonia riscând astfel să-şi piardă dreptul de vot în UE din cauza reformelor ei judiciare controversate.

„Oameni din România caută ajutor pe lângă UE şi eu cred că noi ar trebui să li-l dăm”, a afirmat Ska Keller, copreşedinta Grupului Verzilor/Alianţa Liberă Europeană pentru The Guardian.

Deşi grupul nu caută să copieze acţiunea juridică împotriva Poloniei, el doreşte ca Comisia să înceapă negocieri cu Bucureştiul asupra schimbărilor în legile justiţiei şi a campaniei anticorupţie.

„Există o întreaga scară de escaladare şi ar trebui să începem cu procedura de la un nivel inferior”, a apreciat Ska Keller.

România este susceptibilă să fie probabil obiectul unei monitorizări crescute, în timp ce se pregăteşte să-şi asume preşedinţia prin rotaţie a UE pentru prima dată în 2019, notează publicaţia britanică.

Verzii, aliaţi cu partidele separatiste pentru a-şi spori numărul de voturi, sunt doar al cincilea mare grup din Parlamentul European, astfel încât au o influenţă limitată. Cu toate acestea, apelul grupului în favoarea unei dezbateri în Parlamentul European cu privire la România ar urma probabil să fie susţinut şi de unii deputaţi europeni liberali şi de centru-dreapta.

Monica Macovei, fost ministru al justiţiei român, care este acum deputat în Parlamentul European din partea Partidului Popular European (PPE, de centru-dreapta), a cerut Comisiei să adopte o poziţie mai fermă.

Dar acest plan are puţine şanse să obţină sprijinul deputaţilor socialişti, despre care se crede că sunt reticenţi în a-şi critica aliaţii din guvernul României.

Ska Keller a spus ziarului britanic că politizarea statului de drept reprezintă o problemă majoră pentru UE, evidenţiind protecţia larg percepută din partea PPE pentru Viktor Orban în Ungaria, precum şi criticile restrânse ale socialiştilor cu privire la problemele din Malta şi din România.

„Este într-adevăr o mare problemă că fiecare îşi protejează băieţii problematici şi nu adoptă o poziţie clară, găsind întotdeauna scuze”, a spus ea.

Comisia nu a răspuns direct apelului în favoarea discuţiilor oficiale privind statul de drept cu România.

Comisia Europeană „urmăreşte îndeaproape evoluţiile din România” şi atrage atenţia că „violenţa nu poate fi niciodată o soluţie în politică”, se arată într-o declaraţie transmisă marţi, la solicitarea AGERPRES, de un purtător de cuvânt al Executivului comunitar.

„Comisia urmăreşte îndeaproape evoluţiile din România. Protestatarii au criticat paşii înapoi în domeniile reformei judiciare şi luptei împotriva corupţiei”, a precizat Comisia Europeană, ca reacţie la intervenţia violentă a Jandarmeriei la protestele de vineri din Bucureşti.

„În contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), Comisia urmăreşte cu îngrijorare evoluţiile şi acordă o mare importanţă independenţei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei”, se mai menţionează în declaraţia purtătorului de cuvânt al CE.

„Protestele paşnice s-au încheiat în violenţă. Violenţa nu poate fi niciodată o soluţie în politică”, a mai transmis el.

Autorităţile UE se confruntă cu apeluri de a interveni în apărarea statului de drept în România, la o săptămână după ce mai mult de 400 de persoane au fost rănite în timpul protestelor de masă împotriva corupţiei şi a modificării legilor justiţiei.

Vinerea trecută, circa 100.000 de manifestanţi, în majoritate paşnici, au ieşit în stradă în mai multe oraşe din România, dar 450 de persoane au avut nevoie de asistenţă medicală după intervenţia brutală a poliţiei, care a folosit forţa într-un mod calificat drept „inacceptabil” de către preşedintele României, Klaus Iohannis.

Proteste au avut loc în mod regulat de anul trecut, când Partidul Social Democrat (PSD) a venit la putere şi a introdus modificări sistemului judiciar şi Codului penal. Aceste modificări au fost criticate drept cel mai mare pas înapoi pentru statul de drept de la aderarea României la Uniunea Europeana în 2007.

Pe fondul acestor probleme, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, recunoscută pentru lupta anticorupţie, a fost concediată luna trecută.