Comisia Europeană lansează dezbaterea referitoare la reforma reglementărilor fiscale privind datoria publică

„Relansăm această revizuire a guvernanţei economice, în contextul necesităţilor enorme de investiţii, deoarece urgenţa climatică devine mai acută cu fiecare an care trece. În acelaşi timp, sprijinul fiscal puternic furnizat în timpul pandemiei a dus la un nivel mai ridicat al datoriei. Aceste dificultăţi fac să fie esenţial să avem un cadru bugetar transparent şi eficient”, a afirmat comisarul pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Dezbaterea ar urma să ducă la a patra reformă a reglementărilor, de când au fost implementate în 1997, pentru a limita împrumuturile guvernamentale, în vederea protejării valorii euro. Revizuit în 2005, 2011 şi 2013, aşa numitul Pact de stabilitate şi creştere este acum atât de complex încât puţini oameni îl înţeleg deplin, scrie Reuters.

Principala îngrijorare o reprezintă nivelul ridicat al datoriei publice, deoarece sprijinul public acordat economiilor europene în timpul pandemiei a dus în zona euro la creşterea nivelului datoriei la aproximativ 100% din PIB, de la 60-70% la începutul anilor 1990, când a început dezbaterea privind reglementările fiscale.

O reducere anuală a datoriei cerută de actualele reglementări nu este realistă pentru ţări cu un nivel al datoriei de peste 160% din PIB (Italia), sau peste 200% din PIB (Grecia).

Dar, deşi mulţi miniştri de Finanţe din UE văd cerinţele privind reducerea datoriei ca fiind prea stricte, nu s-a ajuns încă la un acord privind gestionarea acestei probleme.

După analizarea tuturor punctelor de vedere, în primul trimestru din 2022 Comisia Europeană „va oferi orientări” privind politica fiscală „pentru următoarea perioadă”, pentru ca guvernele să cunoască reglementările pe care trebuie să le îndeplinească atunci când pregătesc planurile fiscale pe termen lung.

Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere. Printre obligaţiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără şi faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depăşească 3% din Produsul Intern Brut, precum şi obligaţia de a menţine datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunţat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate şi a susţine economiile, companiile şi piaţa muncii să facă faţă impactului pandemiei de coronavirus.