Comisia Europeană va începe din toamnă reformarea procedurilor de licitație, cu obiectul de a proteja producția din blocul comunitar

Adaugă-ne ca sursă preferată

Séjourné, care a participat la un forum economic organizat la Aix-en-Provence, în sud-estul Franţei, a precizat că 30% din criteriile de atribuire la licitaţiile europene nu vor mai viza preţul, ci mai degrabă inovaţia, preferinţa europeană, rezilienţa, decarbonizarea şi clauzele sociale.

Vicepreşedintele Comisiei Europene a subliniat că acest lucru va implica „reorientarea a miliarde de euro”, menţionând că pieţele europene de achiziţii publice reprezintă cheltuieli de 2.000 de miliarde de euro în întreaga UE, ceea ce este echivalentul a 15% din produsul intern brut (PIB) european. Obiectivul reformei este adaptarea modelului european pentru a-l proteja în faţa unui mediu comercial internaţional care evoluează rapid, a indicat Stéphane Séjourné, precizând că a existat o schimbare în abordarea Comisiei Europene, astfel încât „politica industrială se află din nou în centrul priorităţilor europene”.

Printre motivele din spatele acestei noi priorităţi pentru politica industrială, în condiţiile în care anterior accentul era pus pe prevenirea practicilor anticoncurenţiale, se numără în primul rând „problemele concurenţei neloiale din partea Chinei” şi utilizarea tarifelor vamale de către Statele Unite.

Vicepreşedintele Comisiei Europene a subliniat că, din moment ce „modelele de concurenţă ale marilor puteri (China şi Statele Unite) sunt diferite de cele ale Europei”, consecinţa este că „o anumită politică industrială trebuie încorporată în politica de concurenţă”.

Pe lângă viitoarea reformă a procedurilor de licitaţie, un alt instrument care ilustrează prioritatea acordată politicii industriale de către Bruxelles este preferinţa europeană în sectoare precum tehnologiile auto şi cele de energie curată, care a fost deja adoptată de Comisia Europeană şi a ajuns în prezent la Parlamentul European.

Séjourné a indicat că vor exista obligaţii de achiziţie şi de producţie europeană pentru componente specifice din aceste sectoare. De exemplu, el a menţionat că o parte din panourile fotovoltaice instalate în UE vor trebui să fie produse în Europa, iar acelaşi lucru se va aplica şi reactoarelor nucleare.

În ceea ce priveşte industria auto, Séjourné a reiterat că noua regulă prevede că, atunci când fondurile publice europene sunt utilizate pentru achiziţionarea unui vehicul, maşina trebuie să fie europeană, ceea ce înseamnă că cel puţin 70% din componentele sale trebuie să fie fabricate în UE.

Oficialul european a justificat aceste măsuri afirmând că, dacă nu se face nimic, procentul de componente europene din maşinile fabricate în UE, în prezent în jur de 75%, va scădea la 40-50% până în perioada 2030-2035. Stéphane Séjourné a menţionat că, în prezent, în UE sunt produse aproximativ 12 milioane de vehicule, dar dacă tendinţa actuală nu este corectată, acest număr va scădea la 8-9 milioane până în 2035, iar proporţia de componente europene se va reduce şi ea.