Comisia Europeană vrea un sistem european de garantare a depozitelor bancare în 2024

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acest sistem ar urma să intre progresiv în vigoare la mijlocul lui 2017 pentru ca după mai multe etape să fie definitivat în 2024, au declarat mai multe surse europene.

În prezent, majoritatea ţărilor din zona euro dispun de un sistem naţional de garantare a depozitelor bancare, care garantează depunătorilor la băncile membre, în cazul insolvabilităţii sau falimentului acestora, o sumă maximă de 100.000 euro, scrie Agerpres.

Potrivit proiectului Comisiei Europene, într-o primă fază de trei ani (între 2017-2020), băncile ar urma să plătească mai mult de trei sferturi din contribuţia lor la fondul naţional de garantare a depozitelor iar restul la fondul comun european. Dacă o bancă va da faliment în această perioadă, deponenţii dintr-o ţară vor fi despăgubiţi de la fondul naţional de garantare iar dacă acesta nu este suficient, suma va fi completată de la fondul european. În cea de-a doua fază (între 2020 şi 2024), fondul european de garantare ar urma să intervină încă de la începutul cazurilor de faliment, deponenţii urmând să fie despăgubiţi atât de fondul naţional cât şi de cel european. Însă, în fiecare an contribuţia fondului european ar urma să crească progresiv în raport cu partea fondului naţional pentru a ajunge la 100% în 2024.

Cu toate acestea, Germania, prima economia a zonei euro, şi-a exprimat reticenţele faţă de ideea unui sistem comun european de garantare a depozitelor bancare. Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Finanţe a subliniat că Berlinul a dori mai degrabă o reducere a riscurilor în sectorul bancar decât o mutualizare (divizarea) a riscurilor. ‘Nu este niciun secret că pe baza discuţiilor de până acum avem unele întrebări la care nu am primit răspuns. Ele încep cu baza legală şi apoi urmează şi alte semne de întrebare mai importante. Ideea este că trebuie să reducem riscurile în sectorul bancar şi nu doar să împărţim şi să mutualizăm riscurile’, a declarat Martin Jaeger, purtător de cuvânt la Ministerul german de Finanţe.

Sistemul european de garantare a depozitelor bancare constituie cel de-al treilea, şi ultimul, pilon al Uniunii Bancare Europene, a cărei idee a apărut în timpul crizei datoriilor din zona euro. Primul pilon, Mecansimul Unic de Supraveghere, care a atribuit Băncii Centrale Europene (BCE) sarcina supervizării băncilor de importanţă sistemică din statele membre ale zonei euro, începând cu data de 4 noiembrie 2014. Al doilea pas ar urma să constea într-un fond unic de soluţionare, destinat evitării folosirii banului public în cazul falimentului unei bănci. Acest fond ar urma să fie lansat în luna ianuarie 2016 şi va creşte progresiv graţie contribuţiilor băncilor pentru a ajunge la 55 de miliarde de euro în 2025.