Compania italiană Ferrovie dello Stato va scinda rețeaua sa de mare viteză într-o societate separată pentru a o privatiza mai ușor

Planul face parte din eforturile premierului Giorgia Meloni de a vinde active de stat pentru reducerea datoriei publice masive a Italiei, care, conform Trezoreriei, ar urma să ajungă la aproape 138% din PIB în 2026.

Vorbind la prezentarea strategiei companiei în perioada 2025-2029, Donnarumma a precizat că va discuta opţiunile cu Guvernul, pentru a atrage investitorii spre noua entitate, care va fi controlată integral de FS.

„Privatizarea sau fragmentarea grupului FS nu face parte din planul meu”, chiar dacă investitorii decid să sprijine financiar divizia nou creată, a explicat şeful companiei feroviare.

Executivul vrea să obţină aproximativ 20 miliarde de euro, în urma unor vânzări de active, în perioada 2024 – 2026, a anunţat Trezoreria în Documentul economic şi financiar (DEF), care stabileşte obiectivele privind finanţele publice şi economia. Planul face parte din eforturile premierului Giorgia Meloni de a finanţa noi cheltuieli fără a majora datoria publică a Italiei, a doua cea mai ridicată din zona euro şi un motiv de îngrijorare pentru autorităţile UE şi pieţele financiare.

Din noiembrie 2023, Roma a obţinut aproximativ patru miliarde de euro după ce vândut 52,5% din banca Monte dei Paschi di Siena (MPS) şi o participaţie de 2,8% în grupul energetic Eni.

Vânzarea unei participaţii de până la 14% în Poste Italiane a fost amânată pentru 2025, iniţial fiind programată în decembrie.

Donnarumma a declarat că FS va adopta un nou model de finanţare pentru investiţii, în speranţa de a atrage investitori privaţi, înaintea unei potenţiale listări sau vânzări.

Conform strategiei companiei în perioada 2025-2029, FS se aşteaptă la o majorare a veniturilor anuale la 20 miliarde de euro, de la 14,8 miliarde de euro în 2023.

Deţinut de Ministerul de Finanţe al Italiei, FS s-a angajat să investească peste 100 miliarde de euro în următorii cinci ani, în special în reţeaua feroviară a ţării.

Grupul este cel mai mare unic beneficiar al fondurilor UE post-pandemie alocate Italiei, cu un total de 25 miliarde de euro, din care au fost deja cheltuite 10 miliarde de euro.

Încă înainte de pandemie Guvernele Italiei nu au reuşit să îndeplinească ţintele de privatizare şi de aceea analiştii sunt sceptici în privinţa progreselor în acest domeniu.

În 2018, premierul de atunci, Giuseppe Conte, s-a angajat să obţină până la finalul acelui an 18 miliarde de euro în urma vânzărilor de active, pentru a reduce datoria şi a reasigura investitorii, dar planul nu a avut rezultate.

Sursa foto: Flickr