Companiile au doar 7 zile pentru a transmite datele financiar-contabile, un interval foarte scurt – EY România

Consultanții menționează că, deși proiectul de ordin a fost comunicat la începutul lunii iulie, publicarea în Monitorul Oficial a fost mult întârziată, creând dificultăți practice pentru entitățile raportoare.

„Acestea sunt obligate să raporteze date financiare complexe (inclusiv situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, contul de profit și pierdere și alte date informative) destinate, în principal, instituțiilor statului. Formatul de raportare este similar situațiilor financiare anuale, iar legislația prevede necesitatea aprobării și semnării acestor raportări atât de către persoana care le-a întocmit, cât și de către reprezentantul legal al entității (administratorul sau persoana ce are obligația gestionării entității). În fapt, anul acesta, entitățile au doar 7 zile lucrătoare pentru a definitiva raportările și a obține aprobările și semnăturile necesare – un interval foarte scurt având în vedere că suntem în luna august, în plin sezon al concediilor de odihnă. Pentru viitor, ar fi de dorit ca cerința acestei raportări, care are o complexitate ridicată, să fie reglementată cu aplicabilitate generală (pentru a nu mai fi necesare reglementări specifice în fiecare an), iar termenul de raportare să fie stabilit la sfârșitul lunii septembrie, după perioada concediilor de odihnă”, susțin consultanții.

Astfel, entitățile raportoare ar avea posibilitatea să pună la punct un proces structurat de raportare care să permită analizarea informațiilor și revizuirea corespunzătoare a raportărilor pentru a se asigura calitatea informațiilor și obținerea tuturor aprobărilor solicitate de lege.

Potrivit sursei citate, autoritățile motivează cerința de raportare prin dorința de a obține date contabile mai frecvente, utile în supravegherea stării de sănătate a economiei. Ministerul Finanțelor urmărește astfel să detecteze mai rapid eventuale dezechilibre, pierderi sau riscuri sistemice din mediul de afaceri românesc.

În contextul analizei datelor ce trebuie raportate, autorii analizei menționează că le-a atras atenția similitudinea între nivelul detaliilor incluse în raportarea contabilă și solicitările de informații transmise de ANAF către contribuabilii mari și mijlocii în cursul lunii iulie.

Astfel, o serie de entități din categoria celor mijlocii și mari au primit în cursul lunii iulie solicitări de a comunica către autoritățile fiscale date cu privire la cheltuielile cu diverse tipuri de servicii (de exemplu, cheltuielile de management, cheltuielile cu servicii de consultanță, cheltuielile cu redevențele, cheltuielile cu dobânzile etc.) detaliind sumele aferente tranzacțiilor cu părți afiliate. Aceste date au fost solicitate pentru perioada 2020 – 2024. Detalii similare sunt solicitate de asemenea în formatul de raportare al contului de profit și pierdere la 30 iunie 2025.

„Atragem atenția asupra importanței acurateții datelor financiar-contabile raportate având în vedere focusul actual al autorităților pe colectarea de informații cu scopul fundamentării unor analize de risc fiscal detaliate și echitabile. Clasificarea corespunzătoare a diverselor tipuri de cheltuieli devine foarte importantă atât pentru cerințele contabile (imaginea fidelă a raportărilor contabile), cât și pentru determinarea corectă a indicatorilor de risc ce pot fi calculați în baza datelor financiar-contabile raportate. Prin urmare, recomandarea noastră este ca entitățile raportoare să ia toate măsurile pentru prezentarea corectă și completă a informațiilor solicitate de către autorități prin raportările semestriale”, subliniază realizatorii analizei.

Conform acestora, prezentarea datelor informative trebuie atent analizată având în vedere posibilele analize și corelații pe care le pot face autoritățile pe baza acestor date. Un exemplu care le-a atras atenția în practică este obligativitatea detalierii în raportările contabile a sumelor reprezentând cheltuieli efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, precum și a cheltuielilor de inovare. Această prezentare poate fi corelată cu informațiile analizate în măsura în care societatea decide să aplice facilități fiscale disponibile pentru contribuabilii care desfășoară activitate de cercetare-dezvoltare.

„În concluzie, Raportarea semestrială este nu doar o obligație legală, ci și o oportunitate de analiză internă și repoziționare strategică, în general, mai ales într-un an în care presiunile fiscale sunt în creștere, iar reformele anunțate pentru 2026 vor influența major deciziile de business. De aceea, apreciem că este importantă alinierea cerințelor și termenelor de raportare astfel încât entitățile raportoare să aibă un termen suficient pentru pregătirea și depunerea acestor raportări”, se mai precizează în analiză.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 395.442 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 49,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2023.

Compania este prezentă în România din anul 1992. EY furnizează, cu ajutorul celor peste 1.000 de angajați din România și Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Compania are birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău.