Comunitățile din România, afectate de sărăcia energetică sau de dimensiuni ale acesteia

Cercetător la think-tank-ul Centrul pentru Studiul Democrației și unul dintre coordonatorii Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), George Jiglău a spus că abordarea clasică a sărăciei energetice vizează trei chestiuni principale: venituri reduse, prețuri mari la energie, respectiv facturi ridicate, și eficiența energetică scăzută a locuințelor.

„Eficiența scăzută înseamnă că te pune în situația foarte frecventă de supra-consum”, a explicat specialistul. Potrivit acestuia, consumul mai mare de energie decât în mod normal înseamnă că locuința este neizolată termic, ineficientă energetic. „În condiții de facturi ridicate la energie și de teama de a nu consuma prea mult, dacă și stai într-o locuință ineficientă termic, consumi intenționat mai puțin până la disconfort”, a menționat George Jiglău. El a denumit această situație drept o sărăcie energetică ascunsă pentru că de foarte multe ori se spune că săracii energetici sunt cei care plătesc foarte mult la energie.

Reprezentantul ORSE a remarcat faptul că, deși au trecut mai bine de trei ani de la adoptarea Legii 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, nevoile energetice nu sunt încă operaționalizate, nu sunt trecute în legislație.

În numele ORSE, George Jiglău a avansat și câteva soluții de ordin general pentru combaterea sărăciei energetice, printre acestea fiind reabilitarea termică a locuințelor, renovarea fondului de locuințe vechi și standarde de locuit pentru casele noi, precum și conștientizarea diferențelor între eficiența energetică din rural și din cel urban.

Specialistul a recomandat, de asemenea, câteva măsuri pentru atenuarea sărăciei energetice în România: modernizarea termică a locuințelor; instalarea unor surse regenerabile de energie; măsuri de eficiență energetică; accesul la energie ieftină, accesibilă și sustenabilă; înființarea unui fond gestionat de stat, care să preia povara facturilor unor gospodării aflate în incapacitate de plată, înființarea la nivelul administrațiilor locale de ghișee unice, care să ofere servicii integrate și accesibile.

Cercetătorul a pus, totodată, accent pe cooperarea obligatorie dintre autoritățile locale, cele județene și regionale, autoritățile centrale și companiile energetice, în vederea atenuării sărăciei energetice în România.

Energia geotermală, gestionarea deșeurilor și valorificarea lor din perspectivă norvegiană și românească au fost temele conferinței ‘Implicarea
comunităților în tranziția verde’, finanțată de Inovation Norway, și organizată miercuri, la București, de către Freedom House România și Centrul Român de Politici Europene.