Lovitură dată de Renate Weber în ultimele sale zile ca Avocat al Poporului. A atacat la Curtea Constituțională reforma administrativă a lui Bolojan

În sesizarea transmisă instanţei constituţionale, instituţia arată că mai multe prevederi ale actului normativ – respectiv art. I pct. 32, art. VI pct. 3 şi 4, art. VIII pct. 2 şi 5, art. VIII pct. 7, art. XII, art. XIII, art. XVII şi art. XLIV – ar contraveni unor articole din Constituţie. Printre acestea se numără cele referitoare la principiul securităţii juridice, inclusiv componenta privind încrederea legitimă, principiul egalităţii în drepturi (art. 16), dreptul de proprietate privată (art. 44), protecţia socială a cetăţenilor (art. 47), protecţia persoanelor cu handicap (art. 50), restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi (art. 53), precum şi prevederile art. 115 alin. (6).

Potrivit Avocatului Poporului, printre motivele de neconstituţionalitate se numără încălcarea principiului încrederii legitime în sistemul legislativ, parte a principiului securităţii juridice, precum şi afectarea demnităţii umane, considerată o valoare constituţională supremă, scrie Agerpres.

Actualul ocupant al funcției de Avocat al Poporului este fosta europarlamentară PNL Renate Weber. Ea se află în aceast post din iulie 2019. Mandatul Avocatului Poporului are o durată de cinci ani, Renate Weber fiind de doi ani la conducerea instituției într-o formă de interimat. Funcția este deosebit de imporatntă, pentru că Avocatul Poporului este singura instituție autorizată să atace la Curtea Constituțională ordonanțele de urgență.

Această situație a fost cauzată de neînțelegerile între partide privind o nouă nominalizare.

Weber urmează să fie schimbată din funcție în 10 martie când noua conducere urmează să fie decisă prin vot în ședința comună a celor dpuă camere a Parlamentului.

Renate Weber este de profesie avocat și a intrat în societatea civilă la începutul anilor ’90, fiins șefa Fundației Soros în România. După alegerile din 2004 a fost o scurtă perioadă consilier pezidențial pe probleme constituţionale şi legislative pentru fostul preşedinte Traian Băsescu. Din 2009 și până în 2029 a fost europarlamentar din partea Partidului național Liberal.

Roxana Rizoiu, fost Agent Guvernamental al României la CEDO și formator INM, este propunerea USR pentru înlocuirea RenateI Weber în fruntea Avocatului Poporului. Propunerea făcută de partid urmează să aibă susținerea coaliției de guvernare, o înțelegere în acest sens fiind luată la momentul formarii coaliției, potrivit informațiilor Adevărul.

„Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 7/2026 modifică un număr de 34 de acte normative din diverse domenii de reglementare. Astfel, actul normativ analizat nu are un obiect de reglementare clar, unic şi bine definit pentru că acesta nu modifică un singur act normativ, ci modifică mai multe dispoziţii din diverse acte normative, eterogene ca obiect de reglementare. Chiar dacă cele mai multe modificări din cuprinsul legii analizate au vizat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2019, se poate constata că celelalte modificări şi completări operate în corpul legii nu sunt conexe şi indispensabile acesteia, ci ele se alătură, modificări şi completări ale diverselor acte normative vizate, modificărilor şi completărilor aduse ordonanţei de urgenţă antereferite, astfel că scopul actului normativ analizat nu este unic, ci multiplu, subsumat fiecărui domeniu reglementat. Astfel, modificările şi completările operate prin actul normativ criticat nu permit nici stabilirea obiectului său unic de reglementare şi, implicit, nici determinarea de conexitate eu celelalte materii normate”, se subliniază în sesizare.

Avocatul Poporului arată că prevederile Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 7/2026 privesc modificarea, completarea, derogarea sau prorogarea aplicării unui număr semnificativ de acte normative, eterogene prin natura lor – de la aspecte fiscale şi bugetare, până la descentralizare şi reorganizarea activităţii unor entităţi din administraţia publică centrală şi locală. Instituţia consideră că o astfel de aplicare a excepţiei prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, privind adoptarea ordonanţelor de urgenţă, afectează competenţa aproape exclusivă de legiferare a Parlamentului şi se îndepărtează „nepermis de mult” de sensul şi intenţia iniţială a legiuitorului constituţional în privinţa delegării legislative.

„Prevederile legale criticate sunt de natură să creeze un climat de insecuritate juridică şi încalcă principiul încrederii legitime a cetăţenilor în sistemul legislativ, care impune limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice şi stabilitatea regulilor instituite prin acestea”, spune Avocatul Poporului.

Instituţia subliniază, de asemenea, că drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor trebuie privite ca un sistem coerent şi unitar de valori, întemeiat pe demnitatea umană.

„Pe lângă faptul că drepturile şi libertăţile fundamentale calificate ca atare în Constituţie se întemeiază pe demnitatea umană, aceasta fiind o valoare supremă a statului român, nu are numai o valoare proclamativă şi nu este golită de conţinut normativ, ci, din contră, are valoare normativă poate calificată ca un drept fundamental cu un conţinut distinct ce pune în discuţie caracterul şi condiţia umană a individului”, se mai menţionează în sesizare.

În consecinţă, Avocatul Poporului punctează că, prin caracterul său eterogen şi impactul social brutal, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 7/2026 ignoră formula ‘obiect-subiect’ stabilită de Curtea Constituţională.

„Legiuitorul delegat plasează individul într-un plan secund faţă de obiectivele sale administrative, transformând cetăţeanul dintr-un subiect de drept cu demnitate intangibilă într-un instrument de ajustare fiscală, ceea ce constituie o încălcare nemijlocită a art. 1 alin. (3) din Constituţie”, mai arată sursa citată.